Cuvinte de folos
Rugãciune şi meditatie în miercurea Canonului celui Mare
Miercuri 17 aprilie 2013 orele 17, în săptămâna a cincea din Postul Sfintelor Paşti, în toate bisericile din Patriarhia Română va fi săvârşită Denia Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul.
Cunoscută drept „Canonul lacrimilor”, această creaţie în versuri a Sfântului Andrei, Arhiepiscopul Cretei, este una dintre cele mai frumoase slujbe ale Bisericii Ortodoxe. Este un imn denumit „Canonul Mare“, nu doar pentru numărul mare de stihiri (paste 250), ci şi pentru profunzimea învăţăturilor teologice. Bogăţia şi frumuseţea canonului reprezintă pentru credincioşi un îndemn la pocăinţă şi la meditaţie biblică. Este o rânduială cu totul deosebită, încărcată de simboluri, o adevărată retrospectivă a iconomiei mântuirii. Canonul Sfântului Andrei Criteanul este citit în patru părţi, în primele patru zile ale Postului Mare, în cadrul Pavecerniţei Mari. Tot în cadrul Deniei Canonului cel Mare s-a citit şi Viaţa Sfintei Maria Egipteanca, important document hagiografic şi duhovnicesc, scris de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.
"Pentru cei ce postesc de bună voie, postul le este folositor tot timpul pentru că demonii nu îndrăznesc să atace pe cel ce... Citește mai departe...»
Crucea este uşa Împãrãtiei cerurilor.
Să te lepezi de tine ca de altul
Cele spuse de Iisus par a cuprinde o singură idee. Dar ele cuprind, întîi – să se lepede de sine, apoi, în al doilea rînd - să îşi ia crucea şi al treilea – să Îmi urmeze Mie. Dar să vedem mai întîi ce înseamnă: a te lepăda de tine. Mai întîi însă să vedem ce înseamnă a te lepăda de altul, şi atunci vom şti ce înseamnă a te lepăda de tine.
Ce înseamnă, dar, a te lepăda de altul? Cel care se leapădă de altul se înstrăinează complet de acela; nu-l ajută, nu-l sprijină, n-are milă, nu suferă de-l vede biciuit, legat, întemniţat, chinuit pe cel de care s-a lepădat, de i-ar fi frate, prieten sau orice. Aşa de străini vrea Domnul să fim faţă de trupul nostru; să nu ne fie milă de el de este biciuit, surghiunit, ars sau în alt fel chinuit! Dacă ne purtăm aşa cu el, atunci avem milă de el. Că şi părinţii atunci au milă de copiii lor cînd poruncesc... Citește mai departe...»
De ce Sfânta Cruce marcheazã jumãtatea Postului Mare?
Din puterea Crucii, luăm putere pentru a continua efortul nostru de curăţire şi pocăinţă. Crucea ne dă puterea de a respinge, prin înfrânare, patimile trupeşti, pentru a ajunge la Înviere.Din puterea Crucii, luăm putere pentru a continua efortul nostru de curăţire şi pocăinţă. Crucea ne dă puterea de a respinge, prin înfrânare, patimile trupeşti, pentru a ajunge la Înviere.
După cum am văzut în Duminicile anterioare, virtuţile la care cheamă marii imnografi ai Triodului se concentrează, în esenţă, asupra pocăinţei. Ele sunt instrumentele, sau mai bine spus, darurile lui Dumnezeu manifestate în viaţa pământească a lui Hristos, care îngăduie celor ce s-au îndepărtat de harul Botezului, recăzând în păcat, să fie restauraţi şi înnoiţi cu totul, după chipul lui Hristos.
Relaţia dintre Cruce şi pocăinţă
Astfel, pocăinţa, în Postul Mare, este o continuă răstignire duhovnicească, o neîncetată Cruce şi Înviere,... Citește mai departe...»
Sofronie Patriarhul Ierusalimului – Cuvânt la Buna Vestire a Preasfintei Nãscãtoarei de Dumnezeu
Buna-vestire, fraţilor, Buna-vestire, şi iarăşi voi zice: Buna-vestire! Nu pentru că e mai sublimă, mai dumnezeiască, mai împodobită şi mai distinsă prin excelenţele ei incomparabile, nici pentru că mă arată pe mine înger vestitor al lor şi face şi lucrează frumose picioarele mele [cf. Romani 10, 15] – pentru că e mai bună decât toate cele bune şi mai minunată decât toate cele minunate şi mai plină de compasiune decât toate cele pline de compasiune şi mai de temut şi înfricoşătoare decât toate cele de temut şi înfricoşătoare –, ci pentru că arată întreită preaînalta şi dumnezeiasca numărare a fericitei şi începătoarei Treimi. Căci tot ce este întreit în sfintele şi dumnezeieştile dogme sau în de-Dumnezeu-înţeleptele propovăduiri şi în cinstitele vestiri se defineşte ca o cinstire a fericitei Treimi – adică a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh – care este şi Treime şi se vede şi Unime; şi Unime este şi Treime se găseşte: Treime prin Ipostasurile întreite, iar Unime prin Unica şi Singura Dumnezeire, fiinţă şi fire.



