Ne întoarcem la Hristos. Şi dacă ne întoarcem după căsătorie, cum mă întreba cineva astăzi, şi ne trezim aşa, după o vreme, că ne apucă pe unul să ne ducem la biserică, şi pe celălalt nu îl apucă, ce să facem? Să nu Îl ducem pe Dumnezeu la celălalt sub formă de predici şi morală, pentru că va fugi!

Să Îl ducem pe Dumnezeu în inima noastră, în viaţa noastră, în gândul nostru. Noi să vorbim cu Dumnezeu despre persoana iubită, nu cu persoana iubită despre Dumnezeu. Pentru că dacă el vrea să te ia în braţe şi tu începi să îi spui despre perihoreză, nu va înţelege. Sau dacă îi spui: „Ştii ce frumos a spus azi la Sfânta Liturghie?” – nu va auzi, el aude cum îţi bate ţie inima, el ar vrea să pui capul pe pieptul lui, că aşa ai făcut „până te-a apucat chestia asta”.
Ei, dar dacă tu pui capul pe pieptul lui cum făceai până ieri-alaltăieri, înainte de a te duce la Biserică, şi zici: „Doamne, binecuvântează-ne, Doamne, iubeşte-ne! Doamne, pune harul Cununiei în noi! Doamne miluieşte-ne!”, să vezi ce o să se întâmple! Să ne rugăm la Dumnezeu şi când mâncăm, şi când ne spălăm, şi când ne iubim bărbatul, şi când facem de mâncare, nu doar când mergem la Liturghie, că aţi văzut că şi atunci ne zboară gândul! Toate femeile pe care le-am învăţat cum să îşi cucerească bărbaţii cu care sunt căsătorite de mult şi au făcut lucrul acesta au avut un succes teribil. S-au rugat şi şi-au „bombardat” bărbatul cu binecuvântare, în gând: îi binecuvântează perna,... Citește mai departe...»

Se întâmplă adesea, ca cei doi sfinţi cu numele Dimitrie să fie confundaţi. Sunt persoane care ştiu că la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, sunt prezente moaştele Sfântului Dimitrie. Dacă întrebi ale cărui Dimitrie, nu puţine sunt cazurile când se răspunde greşit. Acest lucru vine pe de o parte din coincidenţa de nume, dar şi din faptul că unul este sărbătorit pe data de 26 octombrie, iar celalalat pe data de 27 octombrie. Pentru a nu-i mai confunda, precizăm că Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este o persoană distinctă de Cuviosul Dimitrie Basarabov.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie - este cinstit pe data de 26 octombrie. A trăit în timpul domniei împăraţilor Maximian şi Diocleţian. Din viaţa sa, înscrisă în Sinaxare, aflăm că a fost fiul prefectului din Tesalonic. Datorită calităţilor sale, este numit după moartea tatălui sau, guvernator al Tesalonicului. Ţinând seama de faptul că Dimitrie nu a ascuns că este creştin, a fost întemniţat. În vremea aceea, creştinii erau trimişi ca pedeapsă, să lupte cu gladiatorii. În aceste lupte, creştinii erau victime sigure. Potrivit tradiţiei, Nestor - un tânăr creştin, cere binecuvântarea de la Sfântul Dimitrie să-l omoare pe Lie, gladiatorul favorit al împăratului, pentru a pune capăt luptelor sângeroase. Dimitrie îl va însemna cu semnul sfintei cruci pe frunte şi îi va spune: "Du-te şi pe Lie îl vei birui, iar pe Hristos Îl vei mărturisi". Prin rugaciunele Sfântului Dimitrie, Nestor reuşeşte să-l străpungă cu lancea pe Lie. La finalul acestei lupte, împăratul Maximian porunceşte ca lui Nestor să i se taie capul, iar Dimitrie să fie... Citește mai departe...»

SĂ VĂ RUGAŢI PENTRU BISERICĂ, PENTRU LUME, PENTRU TOŢI!

Toată creştinătatea se cuprinde în­lăun­trul Rugăciunii lui Iisus.
Dacă vă rugaţi doar pentru voi, acest lucru ascunde un interes per­sonal, în timp ce atunci când vă rugaţi pentru Biserică, înlăuntrul Bisericii sunteţi şi voi. În Biserică este Hristos unit cu Biserica, precum şi cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt.

Sfânta Treime şi Biserica sunt una. Pe această realitate trebuie să se în­temeieze dorinţa voastră – să se sfinţească lu­mea, să devină toţi ai lui Hristos. Atunci intraţi în Biserică, trăiţi bucu­ria Raiului, trăiţi întru Dum­nezeu, căci toată plinătatea dumnezeirii sălăşluieşte în Biserică. Suntem toţi un trup, iar capul Hristos. Toţi suntem Biserica.
Credinţa noastră are această mă­reţie de a uni lumea în gând, în cuget. Puterea rugăciunii este mare, foarte mare, mai... Citește mai departe...»

A ne ruga înseamnă a ne înălţa spiritul şi inima către Dumnezeu pentru a-I aduce laudele noastre, a-i expune grijile noastre si a-I implora ajutorul.

A ne înălţa spiritul către Dumnezeu înseamnă a ne smulge din vârtejul treburilor omeneşti a tuturor atracţiilor pământului, fie pur materiale, fie intelectuale, după gradul de cultură al fiecăruia. Ori ce bucurie a trupului şi a spiritului trebuie înlăturată pentru a putea convorbi cu Dumnezeu şi a ne dărui Lui în întregime.

A aduce lauda lui Dumnezeu înseamnă a recunoaşte că toată fiinţa noastră este creată şi-I aparţine Lui. 
Deci ascultarea noastră o datorăm numai Lui, căci suntem opera Lui şi trebuie să ne îndeplinim misiunea pe care ne-a încredinţat-o El. Orice alt scop am vrea să atingem în viaţa, în afara voinţei lui Dumnezeu nu ne va aduce decât dezastru trupesc si spiritual. Noi suntem creaţi cu un scop bine determinat de Creatorul nostru şi El ne-a pus la dispoziţie toate mijloacele ca să-l atingem. Pentru mântuirea noastră El ne-a dăruit totul, chiar pe unicul său Fiu, pe Iisus Hristos, ca model de viaţă şi descoperitor al voinţeiSale. A fugi şi a ne eschiva de la cunoaşterea voinţei lui Dumnezeu, în ceea ce priveşte sensul si scopul nostru în viaţa şi a ne făuri unul personal după aprecierea noastră, înseamnă a ne condamna singuri la moarte... Citește mai departe...»