Evangelia zilei:
Cautã:

Sfaturi Duhovniceşti

Page 2 of 13
1 2 3 4 5 13

Vã rog dragii mei, ajutati-mã… sã ne rugãm impreunã Bunului Dumnezeu pentru ei, cei bolnavi şi neputiincioşi!

Vă rog dragii mei, ajutaţi-mă… să ne rugăm împreună Bunului
Dumnezeu pentru ei, cei bolnavi şi neputiincioşi!

Dragii mei prieteni de pretutindeni, iubiţi fraţi şi iubite surori întru Domnul… Nu cred că există ceva mai greu pentru un preot să afle că un fiu sau o fiica duhovnicească se lupta cu moartea…

De multe ori am întâlnit în viaţă oameni care au venit cu cei dragi ai lor din România, care sufereau de boli foarte grele, să fie operaţi la spitalele din Regensburg… şi care, cu mare credinţă în suflet, sau fără credinţă, m-au rugat aşa cum au putut fiecare dintre ei… să mă rog şi eu la rândul meu pentru apropiaţii lor care erau foarte bolnavi… pentru că, am uitat să vă spun, aici, în Regensburg, oamenii vin de multe ori doar în faza finală a bolii…

Şi în primul rând este vorba de tumori cancerigene şi alte boli foarte grave (ciroze,
hepatită, etc.)

Tare milă îmi este de ei… aş vrea să pot face ceva, să le schimb soarta… dar sunt neputiincios… Doar rugăciunea către Bunul Dumnezeu mă mai întăreşte şi îmi da speranţa atât mie, cât şi lor…

De multe ori, chiar în timpul Sfintei Liturghii, când îmi amintesc de chinurile şi suferinţele lor, de speranţa lor de viaţă şi dragostea pentru apropiaţii lor pe care mi-au mărturisit-o şi când mă gândesc de ce mare dar mă învrednicesc eu, păcătosul şi nevrednicul, să nu fiu bolnav în spital că mulţi dintre ei, ci să fiu în Sfânta Biserica la Sfânta Liturghie, în faţă Sfântului Altar… lacrimile... Citește mai departe...»

Cuvinte care ucid, cuvinte care dau viatã

Arhimandritul Iustin PârvuCeea ce am observat la poporul nostru creştinesc este înclinarea sa predilectă, în momentele de nemulţumire, spre ocară, spre blestem, spre înjurături şi răutăţi, care pun la încercare viaţa sufletească de familie, societate şi neam. M-am oprit foarte mult la unele cazuri, care m-au uimit prin urmările ce poate să le aibă un blestem.

Acum câţiva ani, bunăoară, la Mănăstirea Bistriţa au intrat vreo cinci persoane, purtând în braţe o fetiţă de 12 ani. Nu s-au aşezat bine pe băncuţa unde stăteau credincioşii, şi o criză puternică a şi luat-o pe biata fată. Încordări, strigăte, spume la gură… S-a zbătut aproape cinci minute, după care s-a liniştit şi a rămas într-o stare de agonie, de lipsă de control. Ca de obicei, i-am întrebat pe creştini de când e boala, am cercetat care sunt cauzele, de unde vine nenorocirea aceasta şi mi-au spus că se chinuie aşa de doisprezece ani, chiar de la naştere. Aşa cum se întâmplă în familie, unii preferă un naş, tata preferă alt naş şi de aici se nasc nemulţumiri şi neînţelegeri. Din discuţiile pe care le-au avut cei doi soţi, tabăra mamei a biruit-o pe cea din partea soţului. Foarte revoltat, tatăl a rostit un blestem adânc şi rău-făcător: „Să fiţi, cu tot cu copil, ai celui rău”. Ei bine, chiar la botez, tocmai când îi făceau scăldătoarea, a... Citește mai departe...»

Din ce cauzã bisericile ortodoxe se zidesc cu altarul la rãsãrit şi de ce ne închinãm cu fata la rãsãrit?


Altar în răsărit de soare

 

Ne închinăm cu faţa spre răsărit pentru că Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, se numeşte „Răsăritul cel de sus”,
„Luceafărul dimineţii” şi „Soarele mântuirii noastre”, Care răsare de la răsărit şi luminează pe tot omul ce vine în lume. Zidim bisericile cu altarul spre răsărit şi ne închinăm cu faţa spre răsărit, pentru că Raiul de unde a căzut omul „era la răsărit” şi pentru că răsăritul este simbolul Luminii şi al învierii Domnului, Care a înviat „pe când se lumina de ziuă”.
Ne mai închinăm spre răsărit pentru că Fiul lui Dumnezeu va veni să judece lumea dinspre răsărit, cum spune El însuşi: Precum fulgerul iese de la răsărit şi se arată până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului Omului (Matei 24, 27).
... Citește mai departe...»

Sfânta Treime. Cincizecimea

Rusaliile
Sfânta Treime. Cincizecimea
Această sărbătoare e cunoscută sub mai multe denumiri: Pogorârea Duhului Sfânt (care aminteşte de ceea ce s-a întâmplat în respectiva zi), Cincizecimea (dat fiind faptul că acest lucru s-a întâmplat la cincizeci de zile de la Înviere) şi - în popor - Rusaliile. Din punct de vedere dogmatic, această sărbătoare este la fel de importantă ca Învierea Domnului.

Una dintre cele mai semnificative sărbători a le creştinismului, Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile constituie momentul fundamental al Bisericii, prin care se formează prima comunitate de credincioşi, iar Sfinţii Apostoli devin martori ai Învierii şi vestitori ai mesajului Său. Mântuitorul le făgăduise ucenicilor Săi că ori de câte ori vor fi prigoniţi din pricina numelui Său, Duhul Sfânt îi va întări şi le va da lor a grăi (Matei X, 19-20).
Înainte de Înălţare, ucenicii Săi primesc de patru ori făgăduinţa că li se va trimite Mângâietor care va rămâne cu ei până la sfârşitul veacurilor.
La cincizeci de zile de la Înviere, aceste făgăduinţe se concretizează, iar Sfântul... Citește mai departe...»

Page 2 of 13
1 2 3 4 5 13