Evangelia zilei:

Sã vã rugati pentru bisericã

Mări­mea textului:
Mic | Mare

 

 

 

SĂ VĂ RUGAŢI PENTRU BISERICĂ, PENTRU LUME, PENTRU TOŢI!
Să vă rugaţi pentru biserică

Toa­tă cre­ş­ti­nă­ta­tea se cuprin­de în­lăun­trul Rugă­ciu­nii lui Iisus.
Dacă vă ruga­ţi doar pen­tru voi, acest lucru ascun­de un inte­res per­sonal, în timp ce atunci când vă ruga­ţi pen­tru Bise­ri­că, înlă­un­trul Bise­ri­cii sun­teţi şi voi. În Bise­ri­că este Hris­tos unit cu Bise­ri­ca, pre­cum şi cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt.

Sfân­ta Tre­i­me şi Bise­ri­ca sunt una. Pe aceas­tă rea­li­ta­te tre­bu­ie să se în­temeieze dorinţa voas­tră – să se sfinţeas­că lu­mea, să devi­nă toţi ai lui Hris­tos. Atunci intra­ţi în Bise­ri­că, tră­i­ţi bucu­ria Rai­u­lui, tră­i­ţi întru Dum­nezeu, căci toa­tă pli­nă­ta­tea dum­ne­zei­rii sălă­ş­lu­ieş­te în Bise­ri­că. Sun­tem toţi un trup, iar capul Hris­tos. Toţi sun­tem Biserica.
Cre­dinţa noas­tră are aceas­tă mă­reţie de a uni lumea în gând, în cuget. Pute­rea rugă­ciu­nii este mare, foar­te mare, mai ales atunci când se face de către mulţi fra­ţi. În rugă­ciu­nea co­mună se unesc toţi. Să‑l simţim pe aproa­pe­le ca pe noi înşi­ne. Asta‑i via­ţa noas­tră, bucu­ria noas­tră, comoa­ra noas­tră! Să vă ruga­ţi mai mult pen­tru cei­la­lţi decât pen­tru voi înşivă.

Să ros­ti­ţi „Doam­ne Iisu­se Hris­to­a­se, milu­ieş­te-mă” şi să‑i aveţi întot­dea­u­na în­lăun­trul vos­tru pe cei­la­lţi. Toţi sun­tem prun­cii ace­lu­ia­şi Părin­te, toţi sun­tem una; de ace­ea, chiar şi atunci când ne rugăm pen­tru cei­la­lţi, să spu­nem „Doam­ne Iisu­se Hris­to­a­se, milu­ieş­te-mă” şi nu „miluieşte‑i”. Ast­fel îi facem una cu noi înşi­ne! Rugă­ciu­nea pen­tru cei­la­lţi făcu­tă în chip deli­cat şi cu adân­că dra­gos­te, feri­tă de inte­res per­so­nal, are un mare folos duhov­ni­cesc. Îl umple de har şi de bucu­rie pe cel ce se roa­gă, dar umple de bucu­rie şi pe ace­la pen­tru care se roa­gă – îi adu­ce harul dumnezeiesc.

În via­ţa mea, pri­mul loc îl are rugă­ciu­nea. Nu mă tem de iad şi nu mă gân­desc la Rai. Cer de la Dum­ne­zeu să milu­ias­că lumea şi pe mine. Dacă zic stă­ru­i­tor „Doam­ne Iisu­se Hris­to­a­se, milu­ieş­te-mă”, chiar şi atunci când am vizi­ta­tori, nu mă rup de Rugă­ciu­ne. E unul şi ace­la­şi lucru; îi pri­mesc pe toţi cu Duhul lui Hris­tos şi sunt întot­dea­u­na gata să mă rog pen­tru lume. Încerc să‑L iubesc pe Hris­tos. Aces­ta este ţelul meu. Dum­ne­zeu vrea să ne ase­mă­năm Îngerilor.

Înge­rii necon­te­nit Îl slă­vesc pe Dum­ne­zeu. Aceas­ta este rugă­ciu­nea lor – doar doxo­lo­gie. Este lucru foar­te subţi­re duhov­ni­ceş­te, foar­te deli­cat, care iese din cele ome­neşti. Doxo­lo­gia este întot­dea­u­na lip­si­tă de inte­res per­so­nal. Înge­rii nu se roa­gă pen­tru a câş­ti­ga ceva, se roa­gă dez­in­te­re­sat. Aici se ascun­de şi tai­na cre­dinţei noas­tre! Dum­ne­zeu ne‑a dat pute­rea ca şi Rugă­ciu­nea noas­tră să devi­nă o neîn­ce­ta­tă doxo­lo­gie, o rugă­ciu­ne înge­reas­că. Când vom pătrun­de în aceas­tă Ru­gă­ciune neîn­ce­ta­tă, Îl vom slă­vi necon­te­nit pe Dum­nezeu, lăsând toa­te Aces­tu­ia – aşa cum se roa­gă Bise­ri­ca: „Toa­tă via­ţa noas­tră, lui Hris­tos Dum­nezeu să o dăm”. Aceas­ta este „mate­ma­ti­ca îna­l­tă” a cre­dinţei noastre!

(din car­tea „Părinţii con­tem­po­rani ne vor­besc des­pre războiul…”)
Mate­ri­al apa­rut in nr. 25 al revis­tei Fami­lia Ortodoxa.

Dis­tri­bu­ie:

Lasã un Rãspuns:

Lasă un Răspuns: