Predici
Intrarea Domnului in Ierusalim – predici ale Sf. Luca al Crimeei şi Ignatie Briancianinov
Predica Sfântului Luca
Acum prăznuim unul dintre cele mai mari evenimente din viaţa pământească a Domnului nostru Iisus Hristos: intrarea Lui sărbătorească în Ierusalim. În zilele acelea, cetatea era plină cu oameni veniţi de pretutindeni la marea sărbătoare a Paştilor. Ea răsuna de zvonurile privitoare la Marele Proroc şi Făcător de minuni din Nazaret, Ce tocmai săvârşise cea mai mare dintre nenumăratele Sale minuni – învierea lui Lazăr, care zăcuse patru zile în mormânt, şi aştepta sosirea Lui, şi se pregătea să îl întâmpine sărbătoreşte. Hristos Se ferise întotdeauna de cinstiri, poruncindu-le dracilor pe care îi scotea să nu dea de ştire că El ,este Fiul lui Dumnezeu, iar celor vindecaţi să nu povestească despre minunea vindecării lor. Acum însă venise vremea, să descopere oamenilor vrednicia Sa de Mesia, şi intrarea în Ierusalim avea drept scop tocmai lucrul acesta: să vestească tuturor că a venit Mesia.
Totuşi, El n-a venit ca să Se facă împărat pământesc ori să aşeze poporul israelit mai presus de toate celelalte popoare, deşi tocmai aceasta era aşteptarea iudeilor, împărăţia lui Hristos nu este din această lume, şi slava Lui nu putea să aibă nimic în comun cu ... Citește mai departe...»
Predicã la Duminica Sfintei Maria Egipteanca – Douã convorbiri de tainã
Traditia Bisericii ne indeamna sa ne amintim astazi de Sfanta Maria Egipteanca. Asa cum duminica trecuta ne-a pus in fata chipul unui mare Sfant si ascet, Ioan Scararul, si asa cum mai inainte ne pusese inainte chipul Sfantului Grigorie Palama, acum ne aduce in fata un chip de sfanta femeie nevoitoare, asceta, care a petrecut multi ani in pustie si s-a invrednicit de darul facerii de minuni.
Nu este prima femeie intrata in calendarul Bisericii noastre. De altfel, femeile au avut un rol important in istoria crestina, in istoria vestirii crestine, in istoria mantuirii. Daca n-ar fi decat sa pomenim de Maica Domnului, si apoi sa ne amintim de Sfintele Mironosite, care, inaintea altora, au aflat despre invierea Domnului si au fost cele dintai care au vestit-o, si inca ar fi foarte mult.
Cea dintai predica crestina, dupa Inviere, a fost rostita de mironosite. Acest lucru nu se scoate intotdeauna in evidenta, nu se observa. Se lasa in umbra. E drept ca a fost o predica foarte scurta, dar a fost predica, vestire: "Hristos a inviat!" Cand, ducandu-se la mormant, dimineata, au gasit mormantul gol, si au vorbit cu ingerii si chiar cu Iisus, s-au intors la ceilalti cu grabire si spaima, cu bucurie si cu nerabdare, sa le spuna ca "Hristos a inviat".
Biserica ne intalneste astazi cu chipul Sfanta Maria Egipteanca, in aceasta perioada a anului - Postul cel Mare - tocmai pentru ca... Citește mai departe...»
Predicã la Duminica a 4 – a din Postul Mare (Duminica Sfântului Ioan Scãrarul)
Marcu 9, 17-31
17. Şi I-a răspuns unul din mulţime: „Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut.
18. Şi oriunde îl apucă, îl aruncă la pământ şi face spume la gură şi scrâşneşte din dinţi şi înţepeneşte. Şi le-am spus ucenicilor Tăi să-l scoată, dar ei n’au fost în stare”.
19. Iar El, răspunzându-le, a zis: „O, neam necredincios, până când voi fi cu voi? până când vă voi răbda? Aduceţi-l la Mine!”
20. Şi l-au adus la El. Şi, văzându-L, duhul îndată l-a zguduit pe copil; şi căzând la pământ, se zvârcolea spumegând.
21. Şi l-a întrebat pe tatăl lui: „Câtă vreme este de când i-a venit aceasta?” Iar el a răspuns: „Din pruncie.
22. Şi de multe ori l-a aruncat şi în foc şi în apă, ca să-l piardă. Dar dacă Tu poţi ceva, ajută‑ne, fie‑Ţi milă de noi!”
23. Iar Iisus i-a zis: „Dacă Tu poţi crede, toate-i... Citește mai departe...»
Duminica a 3 – a din Post a Sfintei Cruci
Duminica a 3‑a din Post
A Sfintei Cruci
Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Prooroc Ioad;
Sf. Euvula, mama Sf. Pantelimon
Sfânta Evanghelie după Marcu, Capitolul 8, 34–38.
A Sfintei Cruci
34. Şi chemând la Sine mulţimea, împreună cu ucenicii Săi, le‑a
zis: Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia
crucea şi să-Mi urmeze Mie.
35. Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde, iar cine va
pierde sufletul Său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va
scăpa.
36. Căci ce‑i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi
pierde sufletul?
37. Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul sãu?
38. Căci de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în
neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de
el, când va veni întru slava Tatălui său cu sfinţii îngeri.