Maria Egipteanca şi drumul de la desfrânare la sfinţenie

Dumi­ni­ca a V‑a din Pos­tul Sfin­te­lor Pasti este inchi­na­ta Cuvi­oa­sei Maria Egip­tean­ca. A trait in a doua juma­ta­te a seco­lu­lui al IV-lea si ince­pu­tul seco­lu­lui al V‑lea. A murit in anul 431, in tim­pul impa­ra­tu­lui Teo­do­sie cel Tanar.

Maria Egip­tean­ca s‑a nas­cut in Egipt. La var­sta de 12 ani si‑a para­sit parin­tii si a mers in Ale­xan­dria, unde timp de 17 ani a dus o via­ta desfra­na­ta. La var­sta de 29 de ani, para­seste Ale­xan­dria si ajun­ge la Ieru­sa­lim. Pre­tex­tul i‑a fost ofe­rit de pele­ri­na­jul unor tineri din Egipt si Libia, care cala­to­reau pe mare spre Ieru­sa­lim, pen­tru a par­ti­ci­pa la sar­ba­toa­rea Inal­ta­rii Sfin­tei Cruci.

Ajun­sa in Ieru­sa­lim, dores­te sa intre in Bise­ri­ca Sfan­tu­lui Mor­mant, insa, nu a putut ina­in­ta decat pana la prag. Aici a sim­tit cum o pute­re neva­zu­ta o opres­te. Incer­ca de mai mul­te ori sa intre, dar fara rezul­tat. Este momen­tul cand inte­le­ge ca modul ei de exis­ten­ta o face nevred­ni­ca de a intra in acest locas. Se roa­ga Fecioa­rei Maria sa faca posi­bi­la intra­rea sa in locas, cu pro­mi­siu­nea ca isi va schim­ba intru totul modul de via­ta. Reu­seste sa se inchi­ne Sfin­tei Cruci si ia deci­zia sa-si tra­ias­ca via­ta in pus­tia Ior­da­nu­lui. Cuvi­oa­sa Maria Egip­tean­ca a stat aici 47 de ani, in post si ruga­ciu­ne. Cu un an ina­in­te de moar­tea sa, tai­na vie­tii ei a fost des­co­pe­ri­ta parin­te­lui Zosi­ma, care a impartasit‑o, iar dupa un timp s‑a intors ca sa o ingroa­pe, fiind aju­tat la sapa­rea mor­man­tu­lui de catre un leu.

Parin­te­le Maka­ri­os Simo­no­pe­tri­tul, in car­tea sa “Tri­o­dul expli­cat”, publi­ca­ta la Edi­tu­ra Dei­sis in anul 2003, sus­ti­ne ca potri­vit stu­di­i­lor recen­te, via­ta Sfin­tei Maria Egip­tean­ca ar fi mai degra­ba „o ampli­fi­ca­re legen­da­ra in sco­puri didac­ti­ce a vie­tii unei Sfin­te Maria Egip­tean­ca din Pales­ti­na, des­pre care vor­besc Via­ta Sfan­tu­lui Teoc­tist din Les­bos, doua isto­rii ale lui Pavel din Monem­ba­sia si o isto­rie „folo­si­toa­re de suflet” ano­ni­ma”. Potri­vit Vie­tii Sfan­tu­lui Teoc­tist, con­fir­ma­te de Chi­ril din Sky­tho­po­lis in Via­ta Sfan­tu­lui Chi­r­i­ac scri­sa de aces­ta, aceas­ta Marie a vie­tu­it in Pales­ti­na si a fost can­ta­re­a­ta la bise­ri­ca Anas­ta­sis din Ieru­sa­lim. Ea a ales sa fuga sin­gu­ra in pus­tie din cau­za „scan­da­lu­ri­lor” pe care le‑a pri­le­ju­it fru­mu­se­tea ei. Ioan­nis si Pana­mon au intalnit‑o in desert aproa­pe in ace­lea­si impre­ju­rari in care o intal­ne­ste Zosi­ma pe Maria Egip­tean­ca in Via­ta patri­ar­hu­lui Sofro­nie. Ea le‑a poves­tit ple­ca­rea sa in pus­tie, via­ta sa de asce­za rugandu‑i sa vina din nou la ea la intoar­ce­rea din vizi­ta pe care aces­tia o faceau avvei Chi­r­i­ac. Cand aces­tia au reve­nit la gro­ta sfin­tei ana­ho­re­te, au gasit‑o moar­ta si au ingropat‑o ca pe Maria Egipteanca.

Isto­ria Sfin­tei Maria Egip­tean­ca rama­ne in esen­ta iden­ti­ca cu cea a Mari­ei Pales­ti­ni­an­ca, insa marea dife­ren­ta sta in fap­tul ca pri­ma s‑a dus in pus­tie pen­tru a se pocai de paca­te, in timp ce Maria Pales­ti­ni­an­ca s‑a dus in pus­tia Ior­da­nu­lui pen­tru a fugi de paca­te­le tru­pes­ti, fiind foar­te frumoasa. 

Rela­ta­rea patri­ar­hu­lui Sofro­nie o pre­zin­ta ca pe o mare paca­toa­sa, care s‑a dus in Pales­ti­na pen­tru desfrau, in timp ce Maria Pales­ti­ni­an­ca nu a fost supu­sa pofte­lor, retra­gan­du-se in desert toc­mai pen­tru a pre­in­tam­pi­na pacatul.

Ceea ce tre­bu­ie sa reti­nem din cele doua rela­tari, este indem­nul la pocain­ta si la lup­ta cu pacatul.

Men­tio­nam ca in car­tea Tri­o­du­lui, Bise­ri­ca a inclus Via­ta Cuvi­oa­sei Maria Egip­tean­ca, scri­sa de Sfan­tul Sofro­nie al Ierusalimului.

Sfan­ta Maria Egip­tean­ca este pome­ni­ta in Bise­ri­ca Orto­do­xa si pe 1 apri­lie. Via­ta ei este citi­ta in mier­cu­rea din sap­ta­ma­na a cin­cea a Pos­tu­lui Mare, in cadrul Cano­nu­lui Sfan­tu­lui Andrei Criteanul.