Evangelia zilei:

Sã‑i ascultam pe staretii de la Optina, vorbindu-ne despre spovedanie!

Mări­mea textului:
Mic | Mare

 

 

 

Staretii de la Optina

A spus sta­reţul Antonie:

Când părin­te­le duhov­nic, prin pute­rea dată lui de Dum­ne­zeu, vă spu­ne: „te iert şi te dez­leg de toa­te păca­te­le tale”, aces­te cuvin­te tre­bu­ie să le lua­ţi aşa ca şi cum prin lim­ba lui le ros­teş­te Însu­şi Iisus Hris­tos şi chiar în acea cli­pă dez­le­ga­rea făcu­tă este con­fir­ma­tă în cer de Dum­ne­zeu Tatăl şi de Sfân­tul Duh. Vedeţi cât de milos­tiv este Dum­ne­zeu faţă de păcă­toşii care se căiesc!… Prin acest cuvânt al părin­te­lui duhov­nic se dez­lea­gă nu numai păca­te­le spo­ve­di­te ver­bal, ci şi cele nespo­ve­di­te din uita­re sau din neş­ti­inţă. Părin­te­le duhov­nic nu poa­te dez­le­ga numai ace­le păca­te pe care păcă­to­sul cu intenţie le tăi­nu­ieş­te, de ruşi­ne şi de fri­că, păca­te pe care nici Dum­ne­zeu Însu­şi nu le iartă.
Însă păca­te­le dum­ne­a­voas­tră toa­te sunt ier­ta­te şi dez­le­ga­te şi, chiar dacă la vre­mea sa şi moar­tea ar veni, cu depli­nă cre­dinţă şi nădej­de în mila lui Dum­ne­zeu să fiţi împă­cat în duhul dum­ne­a­voas­tră, căci păca­te­le tine­reţii ‑ale neş­ti­inţei dum­ne­a­voas­tră- nu vor fi pome­ni­te îna­in­tea lui Dum­ne­zeu, lucru de care vă încre­dinţez cu nume­le Lui cel sfânt. Iar îndo­ia­la ce o aveţi cu pri­vi­re la dez­le­ga­rea păca­te­lor dum­ne­a­voas­tră, este lucra­rea duhu­lui potri­v­nic, foar­te pri­mej­di­oa­să, în care nici­de­cum nu tre­bu­ie să vă încre­deţi. Chiar dacă noi prin păca­te­le noas­tre i‑am între­ce pe toţi păcă­toşii din veac, nici atunci nu ar tre­bui să dez­nă­dăj­duim faţă de mila lui Dum­ne­zeu, căci El pen­tru aceas­ta L‑a tri­mis pe Fiul Său Cel Unul-Năs­cut din cer în lume, ca să‑i mân­tu­ias­că pe păcă­toşi: pe noi, prea mult păcă­toşii, după mare mila Sa ne mân­tu­ieş­te şi moş­te­ni­tori ai Împă­ră­ţi­ei Sale ne face.

A spus sta­reţul Nicon:

Spo­ve­da­nia este jude­ca­ta duhov­ni­ceas­că. Duhov­ni­cul este jude­că­to­rul, iar cel ce-şi spo­ve­deş­te păca­te­le sale este cri­mi­na­lul. Şi, ca un cri­mi­nal căit, se cuvi­ne să aibă nu numai căinţă sufle­teas­că pen­tru răul săvârşit, ci şi tru­peş­te să-şi expri­me vino­vă­ţia, căci sufle­tul şi tru­pul omu­lui sunt nedespărţite.

Staretul Nicon de la Optina

A spus sta­reţul Nicon:

Soco­tesc nece­sar să vă amin­tesc că eu întot­dea­u­na am acor­dat atenţie deo­se­bi­tă spo­ve­da­niei sin­ce­re. Sfinţii Părinţi şi epi­sco­pul Igna­tie Bri­an­ci­a­ni­nov ara­tă că pati­mi­le şi obi­ce­iu­ri­le păcă­toa­se nu se pot vin­de­ca fără spo­ve­da­nie. Nicio vin­de­ca­re nu va fi depli­nă sau sufi­cien­tă fără spo­ve­da­nie, dar, cu aju­to­rul spo­ve­da­niei, pati­mi­le se dez­ră­dă­ci­nea­ză uşor. De ace­ea vă rog să acor­da­ţi întot­dea­u­na o deo­se­bi­tă atenţie spo­ve­da­niei, întot­dea­u­na să vă pre­gă­ti­ţi cu gri­jă pen­tru ea şi să spo­ve­di­ţi cu sin­ce­ri­ta­te toa­te greşe­li­le voas­tre. Şi eu m‑am stră­du­it întot­dea­u­na să spo­ve­desc fără gra­bă şi cu atenţie pe fie­ca­re din­tre voi şi am între­bat în amă­nu­nt, ca să nu rămâ­nă nimic pe conş­ti­inţă. Iar dacă cine­va, din nesă­bu­inţă, nu a spo­ve­dit totul cu sin­ce­ri­ta­te, să spo­ve­deas­că, să‑i fie conş­ti­inţa curată.
De duhov­nic nu are rost să ne temem şi nici să ne ruşi­năm de el nu tre­bu­ie. Duhov­ni­cul ştie tot, toa­te păca­te­le le ştie, deo­a­re­ce la el nu numai unul, ci sute de sufle­te se spo­ve­desc şi pe el nu‑l uimeşti cu niciun păcat, ori­cât de mare ar fi păca­tul şi ori­cât de greu. Dim­po­tri­vă, fie­ca­re păcat greu spo­ve­dit stâr­neş­te în mine o deo­se­bi­tă gri­jă pen­tru suflet şi eu nici­o­da­tă nu mi-am schim­bat şi nu-mi pot schim­ba ati­tu­di­nea faţă de suflet, ori­ca­re ar fi greşe­li­le spo­ve­di­te de el, ci, dim­po­tri­vă, mai mult mă doa­re pen­tru el şi mă frământ şi mă îngri­jesc de vin­de­ca­rea şi mân­tu­i­rea lui. De ace­ea, stră­dui­ţi-vă să nu ascun­deţi nimic, stră­dui­ţi-vă să vă spo­ve­di­ţi curat.

A spus ace­la­şi sta­reţ Nicon:

Nece­si­ta­tea spo­ve­da­niei amă­nu­nţi­te este ade­ve­ri­tă nu numai de tră­i­ri­le lăun­tri­ce ale omu­lui, dar şi de însă­şi rân­du­ia­la spo­ve­da­niei, expu­să în Molit­fel­ni­cul bisericesc.
Să fac o ase­me­nea obser­va­ţie m‑a îndem­nat fap­tul că unii, ruşinân­du-se de duhov­nic, din dife­ri­te moti­ve cau­tă mij­loa­ce de a nu spu­ne la spo­ve­da­nie totul în amă­nu­nt, vor­bind în ter­meni gene­rali sau aşa încât duhov­ni­cul să nu poa­tă înţe­le­ge clar ceea ce au făcut sau chiar tăi­nu­ind întru totul, cre­zând că-şi vor putea lini­şti conş­ti­inţa prin dife­rir­te păreri pe care şi le fac în sufle­tul lor. Atunci vră­j­ma­şul mân­tu­i­rii noas­tre ştie să le amin­teas­că într-un chip per­ver­tit cuvin­te­le Sfinţi­lor Părinţi şi chiar ale Sfin­tei Scrip­turi, ca să nu‑l lase pe om, la spo­ve­da­nia cea mân­tu­i­toa­re şi nece­sa­ră dina­in­tea duhov­ni­cu­lui, să spu­nă păca­te­le aşa cum au fost făcu­te. Dar, dacă conş­ti­inţa omu­lui nu s‑a pier­dut, ea nu îi dă pace până când aces­ta nu spu­ne la spo­ve­da­nie totul în amă­nu­nt. Nu tre­bu­ie să spu­nă amă­nu­n­te­le de pri­sos, care nu lămu­resc esenţa lucru­ri­lor, ci doar să le schi­ţe­ze fru­mos. Des­cri­e­rea amă­nu­nţi­tă a păca­tu­lui nu este stră­i­nă de desfă­ta­rea cu amin­ti­rea păca­tu­lui; mai ales când e vor­ba de fap­te­le desfrâ­na­te, Părinţii nu ne sfă­tu­iesc să îngă­duim ca ini­ma, care iubeş­te încă păca­tul, să zăbo­veas­că şi să se desfă­te­ze cu el.

A spus sta­reţul Nicon:

Mulţi cau­tă, ca pe ceva nece­sar, un duhov­nic cu via­ţă îna­l­tă şi, negăsindu‑l, se mâh­nesc şi de ace­ea cât mai rar, par­că fără chef, merg la spo­ve­da­nie. Aceas­ta este o mare greşe­a­lă. Tre­bu­ie să cre­dem în însă­şi Tai­na Spo­ve­da­niei, în pute­rea ei, nu în săvârşi­to­rul tai­nei. Tre­bu­ie numai ca duhov­ni­cul să fie orto­dox şi după lege. Nu tre­bu­ie să dăm mare impor­tanţă cali­tă­ţi­lor per­so­na­le ale duhov­ni­cu­lui, ci tre­bu­ie să cre­dem şi să ştim că Dom­nul, Care lucrea­ză în fie­ca­re tai­nă prin harul Său, lucrea­ză în ato­tpu­ter­ni­cia Sa inde­pen­dent de aces­te calităţi.

Dis­tri­bu­ie:

Lasã un Rãspuns:

Lasă un Răspuns: