Evangelia zilei:

Sfintele Taine

Mări­mea textului:
Mic | Mare

 

 

 

SFINTELE TAINE

Mân­tu­i­to­rul Iisus Hris­tos ne chea­mă nein­ce­tat la sfin­ti­rea vie­tii noas­tre, la mân­tu­i­re. Aceas­ta poa­te fi dobân­di­tă numai in Sfin­ta Sa Bise­ri­că, cunos­cand si împli­nind Cuvân­tul lui Dum­ne­zeu si împăr­tă­sin­du-ne cu Sfin­te­le Tai­ne ale Bisericii.

In urma pogorârii Sfân­tu­lui Duh, cerul ne‑a rămas des­chis si, ast­fel, harul si daru­ri­le Lui se revar­să nein­ce­tat asu­pra si spre sfin­ti­rea celor ce fac par­te din Tru­pul Mân­tu­i­to­ru­lui Hris­tos, din Bise­ri­că. Dar lucră­ri­le văzu­te insti­tu­i­te de Hris­tos si săvâr­si­te de epi­scop si pre­ot, prin care, în chip nevă­zut, se impăr­tă­seste cre­din­cio­su­lui harul Duhu­lui Sfânt, se numesc Tai­ne. Sfin­te­le Tai­ne sunt lucrări văzu­te, pen­tru că omul are nu numai suflet ratio­nal înzes­trat cu libier­ta­te, ci si trup. Prin aces­te lucrări ni se împăr­tă­seste însă harul nevă­zut al Duhu­lui Sfânt. Par­tea văzu­tă sau exter­nă a Sfin­te­lor Tai­ne o for­mea­ză lucru­ri­le, cuvin­te­le si acte­le slu­j­bei, iar par­tea inter­nă sau nevă­zu­tă a Sfin­te­lor Tai­ne este harul dum­ne­ze­iesc care se împăr­tă­seste prin par­tea văzu­tă. Sco­pul Sfin­te­lor Tai­ne fiind sfin­ti­rea omu­lui, harul pe care ele îl împăr­tă­sesc este harul sfin­ti­tor. Iar ceea ce pro­du­ce harul în sufle­te­le cre­din­cio­si­lor, roa­de­le spe­ci­a­le ale aces­tui har, sunt efec­te­le Tai­ne­lor. Desi, după natu­ra lui, harul dum­ne­ze­iesc este unul sin­gur, totu­si, prin lucra­rea pe care o impli­ne­ste, se deo­se­bes­te de la Tai­nă la Tai­nă. De pil­dă prin Sfân­tul Botez ni se împăr­tă­seste harul ier­tă­rii păca­tu­lui stră­mo­sesc si even­tu­al al celor per­so­na­le, pre­cum si harul înfi­e­rii noas­tre. Prin Sfân­tul Mir — harul cres­te­rii în Hris­tos. Ceea ce carac­te­ri­zea­ză si deo­se­bes­te o Tai­nă de toa­te cele­lal­te Tai­ne este harul spe­cial pe care îl împăr­tă­sesc. Tai­na Sfân­tu­lui Botez ne încor­po­rea­ză in Hris­tos si ne face mădu­lar al Bise­ri­cii Sale. El ne des­chi­de usa spre cele­lal­te Sfin­te Taine.

Sfân­ta noas­tră Bise­ri­că ne înva­tă că sunt sap­te Sfin­te Tai­ne, toa­te înte­me­ia­te de Matu­i­to­rul nos­tru Iisus Hris­tos. Aces­tea sunt urmă­toa­re­le: Bote­zul, Mirun­ge­rea, Cumi­ne­că­tu­ra sau Impăr­tă­sa­nia, Măr­tu­ri­si­rea, Pre­o­tia (Hiro­tonâa), Cunu­nia (Nun­ta) si Maslul.

Sfin­te­le Tai­ne au fost săvâr­si­te de sfin­tii apos­toli si sunt săvâr­si­te de urma­sii lor legiu­i­ti, după cum bine citim în Sfân­ta Scrip­tu­ră : «asa să ne soco­teas­că pe noi fie­ca­re om : ca slu­ji­tori ai lui Hris­tos si ca ico­nomi ai tai­ne­lor lui Dumnezeu»

(1 Cor. IV, 1). Deci nu ori­ca­re om poa­te să fie slu­ji­to­rul Sfân­te­lor Tai­ne, după cum iară­si aflăm din Sfi­ân­ta Scrip­tu­ră, că Iisus Hris­tos «a dat pe unii ca să fie apos­toli, pe altii pro­o­roci, pe altii bine­ves­ti­tori, pe altii păs­tori si învă­tă­tori, spre desă­vâr­si­rea sfin­ti­lor, la lucrul slu­ji­rii, la zidi­rea tru­pu­lui lui Hris­tos» (Efes. IV, 11—12; 1 Cor. XII, 28—30 ; Evr. V, 1—6).

Ast­fel Sfin­te­le Tai­ne, pe care le avem de la Mân­tu­i­to­rul Iisus Hris­tos, ne sunt ase­me­nea unor izvoa­re cura­te prin care cur­ge pute­rea sfin­ti­toa­re a haru­lui dum­ne­ze­iesc, sau si ase­me­nea unor stâlpi de neclin­tit pe care se rea­zi­mă via­ta cea nouă, via­ta crestină.

După sfin­tii părin­ti ai Bise­ri­cii Sfin­te­le Tai­ne sunt focul care încă­l­zes­te ini­mi­le, arde pati­mi­le si lumi­nea­ză sufle­te­le si rodes­te spre un folos ; alto­i­ul care nobi­lea­ză via­ta ; apa care spa­lă înti­nă­ciu­nea pati­mi­lor si păca­te­lor; pâi­nea duhov­ni­ceas­că ce hră­ne­ste sufle­te­le noas­tre si doc­to­ri­i­le care ni se dau spre întă­ri­rea tru­peas­că si sufle­teas­că, spre via­tă vesnică.

Se înte­le­ge însă că atât pen­tru săvir­si­rea, cât si pen­tru pri­mi­rea cu vred­ni­cie a Sfin­te­lor Tai­ne este de tre­bu­in­tă o pre­gă­ti­re deo­se­bi­tă, de pe urma căre­ia să si fim vred­nici de harul lui Dum­ne­zeu. Să cuge­tăm în linis­te si cu răgaz la sfin­te­nia Tai­ne­lor, la lucra­rea lor mân­tu­i­toa­re, la ade­vă­rul că pute­rea lor este atit de mare, încât ele pătrund fiin­ta noas­tră, ne vin­de­că de dure­ri­le noas­tre sufle­tes­ti, ne hră­nesc duhov­ni­ces­te, ne sfin­tesc spre via­tă ves­ni­că (Ioan IV, 10—14).

In mod deo­se­bit, Sfin­te­le Tai­ne ne impăr­tă­sesc si întă­resc in noi daru­ri­le Sfân­tu­lui Duh (Isa­ia XI, 2), adi­că dra­gos­tea, bucu­ria, pacea, înde­lun­ga-răb­da­re, bună­ta­tea, face­rea de bine, cre­din­ta, blân­de­tea, înfrâ­na­rea, cură­tia (Gal. V, 22—23). Iar aces­te daruri sunt izvoa­re de sfin­te­nie si de mân­tu­i­re celor ce vin la Hris­tos si rămân ai lui Hris­tos (Efes. II, 5).

Sfin­te­le Tai­ne ne unesc cu Dum­ne­zeu, făcând din noi loca­suri ale Părin­te­lui Ceresc, cum ne încre­din­tea­ză sfân­tul apos­tol, zicând că : «sun­tem tem­plu al Dum­ne­ze­u­lui celui viu, pre­cum Dum­ne­zeu a zis că : Voi locui în ei si voi umbla si voi fi Dum­ne­ze­ul lor si ei vor fi popo­rul Meu» (2 Cor. VI, 16). Ele ne unesc si ne înfră­tesc pe unii cu altii, nasc în noi via­tă nouă si buo­u­rie curată.

Dar noi sun­tem che­mati nu numai sa pri­mim, ci să si lucrăm împre­u­nă cu daru­ri­le Sfin­te­lor Tai­ne, ca ele să rodeas­că în noi cât mai bogat; să ne fie trep­te ale desă­vâr­si­rii, scări cu aju­to­rul căro­ra să urcăm de pe pământ la cer, la via­ta cea neim­bă­trâ­ni­toa­re si puru­rea ves­ni­că (Ioan VI, 27 ; 1 Ioan II, 25).

Dis­tri­bu­ie:

Lasã un Rãspuns:

Lasă un Răspuns: