Evangelia zilei:
Cautã:

Pãrintele Arhimandrit Justin Pãrvu a trecut la Domnul

Mări­mea textului:
Mic | Mare

 

 

 

Dumi­ni­că, 16 Iunie 2013 la ora 22:45, după o sufe­rinţă de mai mul­te săp­tă­mîni şi după un chin care s‑a acu­ti­zat în ulti­me­le ore, Părin­te­le Jus­tin Pâr­vu a înce­tat din via­ţa aceas­ta tre­că­toa­re şi s‑a mutat la cereş­ti­le cete, la Sfinţii Muce­nici şi Măr­tu­ri­si­tori pe care atît i‑a iubit şi după care atît a jinduit.

Părin­te­le Jus­tin Pâr­vu s‑a năs­cut în satul Petru Vodă la 10 Febru­a­rie 1919, s‑a închi­no­vi­at la Mănăs­ti­rea Durău în anul 1936, a par­ti­ci­pat ca pre­ot mili­tar pe fron­tul de răsă­rit în al doi­lea răz­boi mondi­al, apoi a fost întem­ni­ţat poli­tic între anii 1948–1964, iar între anii 1966–1975 a fost repri­mit în mona­hism ca vieţu­i­tor al Mănăs­ti­rii Secu (jud. Neamţ), iar între 1975–1991 ca vieţu­i­tor al Mănăs­ti­rii Bis­tri­ţa (jud. Neamţ). În toam­na anu­lui 1991 a pus pia­tra de teme­lie a Mănăs­ti­rii Petru Vodă (de călu­gări), iar din anul 1999 a înce­put con­stru­i­rea Mănăs­ti­rii Pal­tin (de maici).

De la sfîrşi­tul lunii Mar­tie a.c. can­ce­rul de sto­mac pe care îl pur­ta în tai­nă de cîţi­va ani de zile a dezvol­tat în metas­ta­ză, care a adus cu sine com­pli­ca­ţi­i­le medi­ca­le în urma căro­ra, după o sufe­rinţă muce­ni­ceas­că pe deplin asu­ma­tă şi conş­ti­en­tă, s‑a mutat din lumea aceas­ta la o alta mai bună. Să avem par­te de rugă­ciu­ni­le sale! 

Părin­te­le Jus­tin Pâr­vu, sta­reţul Mănăs­ti­rii Petru Vodă, a înce­tat din via­ţă, dumi­ni­că sea­ra, la vâr­stă de 94 de ani. De la sfârşi­tul lunii mar­tie, can­ce­rul de sto­mac de care sufe­rea de câţi­va ani de zile a dezvol­tat în metas­ta­za, care a adus cu sine com­pli­ca­ţi­i­le medi­ca­le în urmă căro­ra pre­o­tul a decedat.

Între­bat la înce­pu­tul lunii iunie, pe patul de sufe­rinţă, de mitro­po­li­tul Mol­do­vei şi Buco­vi­nei, IPS Teo­fan, ce cuvânt lasă popo­ru­lui român, pre­o­tul Jus­tin Pâr­vu a răs­puns: “Popo­rul român … pen­tru popo­rul român este un cuvânt greu de spus. Popo­rul român este un popor biru­it, pizmu­it şi forţat, împins, fără stă­pân. Popo­rul e fără stă­pân, asta e dra­ma cea mare. Toa­tă lumea aceas­ta e feri­ci­tă, e bucu­roa­să, are de toa­te, dar nu are cine să‑i încă­l­zeas­că ini­mi­le, să‑l poa­tă menţi­ne într‑o uni­ta­te, aşa. Nu vor­bim de asce­tis­mul călu­gă­resc de altă­da­tă”. Refe­rin­du-se la misiu­nea bise­ri­cii şi a mem­bri­lor Sfân­tu­lui Sinod, părin­te­le sta­reţ spu­nea atunci că aces­tea au o răs­pun­de­re cum nu a exis­tat şi nu exis­tă în lup­ta duhovnicească.

Părin­te­le Jus­tin Pâr­vu s‑a năs­cut în satul Petru Vodă la 10 Febru­a­rie 1919 şi şi‑a înce­put via­ţă mona­ha­lă la Mănăs­ti­rea Durau, la vâr­stă de 17 ani. În anul 1939, după ce a intrat în rân­dul călu­gă­ri­lor, s‑a înscris la Semi­na­rul mona­hal de la Cer­ni­ca, lân­gă Bucu­reşti. În tim­pul răz­bo­i­u­lui, între anii 1942–1944, a slu­jit ca pre­ot mili­tar pe fron­tul de Est, până la Ode­sa. După ce la con­du­ce­rea Româ­ni­ei au ajuns comu­ni­ş­tii, părin­te­le a fost ares­tat pe moti­ve poli­ti­ce şi con­dam­nat la 12 ani închi­soa­re, pedeap­sa săvârşind‑o în închi­so­ri­le de la Sucea­va, Văcă­reşti, Jila­va şi Aiud.

Îna­in­te de a fi tri­mis la “ree­du­ca­re” la Piteşti, a fost tri­mis să mun­ceas­că, deţi­nut fiind, în mina de la Baia Sprie. Cea mai mare par­te a pedep­sei a executat‑o în închi­soa­rea din Aiud, peri­oa­da care a fost şi cea mai grea din cei 17 ani de detenţie. După ce şi‑a ispă­şit pedeap­sa, a mai pri­mit, în 1960, încă patru ani de tem­ni­ţă pen­tru că nu s‑a lepă­dat de cre­dinţa sa. În 1964 este eli­be­rat şi devi­ne mun­ci­tor fores­ti­er. După doi ani, în 1966, revi­ne la via­ţă mona­ha­lă, la Mănăs­ti­rea Secu, unde a fost pre­ot monah.

Din dorinţa de a‑l con­tro­la, con­du­ce­rea comu­nis­tă a ţării îl obli­gă pe părin­te­le Ius­tin, în anul 1975, să slu­jeas­că la Mănăs­ti­rea Bis­tri­ţa. După 1990, părin­te­le Ius­tin se întoar­ce la Mănăs­ti­rea Secu şi, până în 1991, este pre­ot şi duhov­nic la aceas­tă mănăs­ti­re. Doi ani mai târ­ziu, el se retra­ge în sihăs­trie, cu gân­dul de a‑şi petre­ce res­tul zile­lor în post şi rugăciune.

În 1991, înte­me­ia­ză Mănăs­ti­rea de la Petru Vodă. Părin­te­le îşi con­ti­nuă misiu­nea de a schim­ba câtu­şi de puţin aceas­tă lume şi, în 2000, ridi­că un schit de maici lân­gă Mănăs­ti­rea Petru Vodă, o casă de edu­ca­ţie pen­tru copii şi un azil pen­tru bătrâni, iar trei ani mai târ­ziu înfi­inţea­ză o publi­ca­ţie de învă­ţă­tu­ră şi ati­tu­di­ne orto­do­xă, cu apa­ri­ţie luna­ră, numi­tă “Gla­sul Monahilor”.

Biserica Ortodoxa a pierdut un mare duhovnic - Parintele Justin Parvu

Print Friendly, PDF & Email
Dis­tri­bu­ie:

4 Rãspunsuri la Pãrintele Arhimandrit Justin Pãrvu a trecut la Domnul

Lasã un Rãspuns:

Lasă un Răspuns: