Evangelia zilei:

24 de ore ortodoxe – Un program ortodox

Mări­mea textului:
Mic | Mare

 

 

 

24 DE ORE ORTODOXEUN PROGRAM ORTODOX:

 

 

DIMINEAŢA

(Dacă e săr­bă­toa­re, mer­gem la biserică)

 

  1. Rugă­ciuni către Hris­tos, Mai­ca Dom­nu­lui, Pute­ri­le înge­reşti, Sfinţii zilei, 2–3 Psalmi etc., după rugă­ciu­ni­le începătoare. 
  2. Se ia ana­fo­ră şi aghiasmă. 
  3. Rugă­ciu­ne pen­tru micul dejun (se face sfîn­ta cru­ce pes­te bucate). 

 

La prînz

  1. Cîte­va rugă­ciuni îndră­gi­te (Psalmi, Aca­tis­te etc.). 
  2. Meta­nii sau închi­nă­ciuni (după putinţă). 
  3. Tămîi­em camera. 
  4. Ne pome­nim viii şi morţii  (părinţi, rude, pri­e­te­ni), cerînd pen­tru ei de la Dum­ne­zeu milă, pace, ier­ta­re de păca­te şi celelalte. 
  5. Rugă­ciuni îna­in­te şi după masă. 
  6. Citim cîte­va pagini des­pre vieţu­i­rea orto­do­xă (din Pro­lo­a­ge, Pate­ric, Ne vor­beş­te părin­te­le… etc.)
  7. Cîte­va pagini din Noul Testament. 

 

Sea­ra

  1. Cîte­va rugăciuni. 
  2. Meta­nii şi închinăciuni. 
  3. Scur­tă citire. 
  4. Rugă­ciuni la masă. 
  5. Tămîi­em icoa­ne­le şi camera. 
  6. Ne miruim (frun­te, gură, urechi, mîini). 

 

ÎN CAMERA ORTODOXĂ

 

  1. 2–3 icoa­ne (orto­do­xe, nu tablo­uri cato­li­ce pore­cli­te “icoa­ne”!).
  2. Tămîie.
  3. Unt­de­lemn de la Sfîn­tul Maslu. 
  4. Ana­fo­ră şi aghiasmă. 
  5. Psal­ti­re şi Cea­slov, Aca­tis­ti­er, cărţi des­pre cre­dinţa ortodoxă. 
  6. NU pos­te­re (afi­şe), impri­me­uri cu ani­ma­le, robo­ţi, extratereştri. 
  7. NU ima­gini cu vede­te muzi­ca­le, cineas­ti­ce, pornografice. 
  8. NU bibe­lo­uri (mici idoli), sau cea­suri cu ima­gini religioase. 

 

ALTE RÎNDUIELI ALE FAMILIEI ORTODOXE

 

  1. Post mier­cu­rea şi vinerea. 
  2. Dumi­ni­ca şi în săr­bă­tori: pre­zenţi la biserică. 
  3. Post şi spo­ve­da­nie în cele patru pos­turi mari. 
  4. Săp­tă­mî­nal: mer­gem la Sfîn­tul Maslu. 
  5. Săp­tă­mî­nal: puţi­nă milos­te­nie cu orfani, săraci, infirmi. 
  6. Lunar (sau după putinţă): pomel­nic cu vii şi morţi la bise­ri­că. Aca­să: sfinţi­re şi/sau Sfîn­tul Maslu. 
  7. La fie­ca­re sala­riu cum­pă­răm o car­te, sau icoa­ne, case­te cu duhov­nici, tămîie etc. 
  8. Anu­al: 2–3 vizi­te la mănăstiri. 
  9. La ser­vi­ciu, în oraş, în vizi­tă: o ţinu­tă seri­oa­să (nu “băbeas­că”, dar fără: rimel, decol­teu, mini­ju­pă, blu­ze trans­pa­ren­te etc.)
  10. Renu­nţa­rea la tele­vi­zor (boa­la de obş­te a lumii de azi).

 

  1. NU mer­gem la cabi­ne­te de radies­te­zie, bio­e­ner­gie, parap­si­ho­lo­gie, vră­ji­to­rie, spi­ri­tism, yoga sau alte for­me de magie şi ocultism. 
  2. NU ne pre­o­cu­păm de horo­scop, zod­iac, astro­lo­gie etc. 
  3. NU par­ti­ci­păm la dis­tra­cţii în posturi. 
  4. NU cunu­năm oameni nebotezaţi. 

 

DACĂ AVEM COPII

 

  1. Ne rugăm împre­u­nă cu el (dimi­nea­ţa, la prînz şi seara). 
  2. Îi învă­ţăm să facă zil­nic cru­ce, meta­nii şi închinăciuni. 
  3. Post: mier­cu­rea şi vinerea. 
  4. Dumi­ni­ca şi în săr­bă­tori îi luăm la biserică. 
  5. Zil­nic, dimi­nea­ţa, le dăm ana­fo­ră şi aghiasmă. 
  6. Îi învă­ţăm să se spo­ve­deas­că, îi luăm cu noi la duhov­nic, cel puţin în cele patru posturi. 
  7. Le citim zil­nic din Evan­ghe­lie, din Vieţi­le Sfinţi­lor şi din alte cărţi orto­do­xe. După 7–8 ani le hotă­rîm să citeas­că singuri. 
  8. Îi învă­ţăm să aprin­dă can­de­la şi să tămîieze. 
  9. Îi învă­ţăm să dea de mici milos­te­nie la omul sărac. 
  10. Îi luăm în vizi­tă la mănăstiri. 
  11. La fie­ca­re salar le facem un cadou orto­dox: car­te, ico­ni­ţă, cru­ci­uli­ţă, o meta­nie, mir etc. 
  12. Le ară­tăm cum şi de ce să facă un pomelnic. 
  13. Îi vom învă­ţa pe înţe­le­sul lor des­pre Hris­tos, Mai­ca Dom­nu­lui, Sfinţii Îngeri, dia­voli, rai, iad, păcat, pocă­inţă, fap­te­le bune ale cre­dinţei, rîn­du­ie­li­le Bisericii. 
  14. Cînd sînt agi­ta­ţi, tul­bu­ra­ţi, spe­ri­a­ţi, sufe­rinzi de boli psi­hi­ce ori tru­peşti, îi ducem la pre­ot pen­tru rugă­ciuni de lini­ş­ti­re şi de sănătate. 
  15. Nu ne certăm/îmbătăm/fumăm în faţa copiilor. 

 

Părinţii păcă­tu­iesc atunci cînd:

 

  1. Dau copi­i­lor voie să se joa­ce ori­cînd, ori­un­de şi cu oricine. 
  2. Îngă­du­ie copi­i­lor să pri­veas­că la televizor.
  3. Nu‑i înva­ţă pe copii să se roa­ge, să pos­teas­că, să umble la bise­ri­că şi cele­lal­te, moti­vînd că “nu au timp”. 
  4. Nu îşi duc copi­ii la bise­ri­că, la mănăs­tiri, la spovedanie. 
  5. Le îngă­du­ie să-şi petrea­că tim­pul liber la cal­cu­la­tor, jocuri elec­tro­ni­ce, fil­me, tea­tre, con­cer­te, cir­curi, car­na­va­luri, adu­nări spor­ti­ve, cur­suri de modă, fit­ne­ss, kara­te, yoga, bio­e­ner­gie, radiestezie. 
  6. Le îngă­du­ie copi­i­lor ori­ce ţinută/tunsoare/limbaj/comportament, moti­vînd să sînt copii şi “nu ştiu”. 
  7. Le per­mit copi­i­lor ani­mi­te păca­te, moti­vînd că “tre­bu­ie să ştie”, să fie “căli­ţi de mici” pen­tru “expe­rienţa vieţii”. 
  8. Le per­mit copi­i­lor să citeas­că ori­ce, să mănîn­ce cînd şi ce vor, să doar­mă ori­cît, să mear­gă ori­un­de vor, să fie “liberi” de ori­ce program. 

 

CUM SE FACE UN POMELNIC?

 

 

Pen­tru cei vii ce se vor pomeni: 

 

Se scriu:

  1. părinţii tru­peşti,
  2. părin­te­le duhovnic, 
  3. naşii de botez şi de cununie,
  4. soţia / soţul / copiii, 
  5. rude şi prieteni

 

 

Con­di­ţii obli­ga­to­rii pen­tru a fi pome­ni­ţi la Sfîn­ta Liturghie: 

 

  1. să fie bote­zat în Bise­ri­ca Ortodoxă, 
  2. să fie cunu­nat în Bise­ri­ca Ortodoxă, 
  3. să nu fie cunu­nat cu rude­nii tru­peşti (pînă la gra­dul …) sau duhov­ni­ceşti (naşi cu fini, sau rude ale cumetrilor)
  4. să aibă naşi bote­za­ţi şi cunu­na­ţi ortodox, 
  5. să fie drept-cre­din­cioşi (să cre­a­dă în Sfîn­ta Tre­i­me, Mai­ca Dom­nu­lui, Sfinţi; să cin­steas­că Sfîn­ta Cru­ce, icoa­ne­le, sfin­te­le moaşte), 
  6. să ducă o via­ţă evla­vi­oa­să orto­do­xă (rugă­ciu­ne, post, pre­zenţă la bise­ri­că, spo­ve­da­nie, milos­te­nie şi alte fap­te bune ale credinţei)

 

 

Via­ţă evla­vi­oa­să orto­do­xă” înseamnă:

 

  1. să nu fie: cur­vari, hoţi, beţivi, petre­că­reţi, fumă­tori, dro­ga­ţi, huli­tori, atei, apos­ta­ţi, batjo­j­co­ri­tori de orfani şi vădu­ve, uci­ga­şi, răpi­tori, scan­da­la­gii, răz­bu­nă­tori etc.
  2. să nu prac­ti­ce: mas­tur­ba­re, per­ver­siuni: împre­u­nări ana­le / ora­le, cu ani­ma­le; homo­se­xu­a­li­ta­te şi les­bi­a­nism sau pedofilie. 
  3. să nu săvîrşeas­că, să nu mij­lo­ceas­că, să nu îndem­ne sau să încu­ra­je­ze prac­ti­ci­le şi meto­de­le con­tra­cep­ti­ve: păzi­re (calen­dar, pre­zer­va­tiv, ste­ri­let), băi, lea­curi, pas­ti­le, avort, 
  4. să nu aibă pro­fe­sii imo­ra­le, prin care se aduc pre­ju­di­cii (direc­te sau indi­rec­te) Bise­ri­cii şi mîn­tu­i­rii alto­ra, de pil­dă: patron de bar, sex-shop, casă de tole­ranţă, regi­zor / actor, redac­tor TV, edi­tor de publi­ca­ţii anti­or­to­do­xe (ere­ti­ce, ero­ti­ce, uma­nist / evo­lu­ţi­o­nis­te), tra­fi­canţi de dro­guri, femei, arme etc. 
  5. să nu fie franc­ma­soni: fun­cţio­nari în orga­ni­za­ţii, orga­nis­me, soci­e­tă­ţi, fun­da­ţii, aso­ci­a­ţii, clu­buri şi ligi naţio­na­le şi europene. 
  6. să nu emi­tă prin poli­ti­ca lor legi ce încal­că suve­ra­ni­ta­tea, auto­ri­ta­tea şi auto­no­mia Bise­ri­cii şi a ţării (inte­grări, ade­ziuni, afi­li­eri la orga­ni­za­ţii inter­na­ţio­na­le: NATO, UE, ONU, UNESCO, FMI, Ban­ca Mondi­a­lă, Miş­ca­rea Ecu­me­ni­că etc.)
  7. să nu cre­a­dă în vrăji / super­sti­ţii popu­la­re ori “şti­inţi­fi­ce” păgî­neşti şi să nu ia sfat în neca­zu­ri­le lor de la vră­ji­tori şi ocul­ti­şti (chiar bote­za­ţi orto­dox): radies­te­zie, bio­e­ner­gie, acu­punc­tu­ră, tele­pa­tie, tele­ki­ne­zie, hip­no­ză,  dia­ne­ti­că, medi­ta­ţie transcen­den­ta­lă, spi­ri­tism, yoga, sau alte for­me de vră­ji­to­rie euro­pea­nă şi orientală. 

 

Toţi aceş­tia se pot pomeni doar la Psal­ti­re şi Sfîn­tul Maslu (şi se pot spovedi).



CE TREBUIECEREM ÎNTR-UN POMELNIC

 

  1. Păs­tra­rea cre­dinţei orto­do­xe, curaj în apă­ra­rea cre­dinţei, neţi­nînd sea­ma de ame­ninţări sau avan­ta­je. Pute­rea de a săvîrşi fap­te ortodoxe. 
  2. Veni­rea la cre­dinţă a neor­to­do­cşi­lor (păgîni, Iudei şi ere­tici cre­ş­tini: papis­ta­şi, pro­tes­tanţi şi neo-protestanţi). 
  3. Răb­da­rea neca­zu­ri­lor şi a celor ce ni le fac. 
  4. Răb­da­re în boa­lă, sără­cie, lipsă. 
  5. Mulţu­mi­ri lui Hris­tos în neca­zuri, căci neca­zu­ri­le ne smeresc. 
  6. Sănă­ta­te în Hristos.
  7. Cunoa­ş­te­rea păca­te­lor proprii. 
  8. Izbă­vi­re de patimi.
  9. Milă şi ier­ta­re de la Hris­tos a păca­te­lor şi greşe­li­lor noastre. 
  10. Milă şi ier­ta­re de la Hris­tos pen­tru duş­ma­nii noştri. 
  11. Căsă­to­rie spre vieţu­i­re orto­do­xă (între oameni iubi­tori de Hristos). 
  12. Aju­to­rul lui Dum­ne­zeu într‑o mun­că plă­cu­tă lui Hristos. 
  13. Alte cereri de folos spre mîntuire. 

 

NU CEREM:

 

  1. Moar­tea duş­ma­ni­lor, pedep­si­rea celor ce ne-au supă­rat, umi­lit, înşe­lat etc. 
  2. Bucu­rii tru­peşti: satis­fa­cţii, bogă­ţie, belşug, avansări. 
  3. Suc­ce­se, cîş­ti­guri la jocuri, con­cur­suri şi olim­pi­a­de şi noroc în viaţă. 
  4. Sănă­ta­te cu ori­ce preţ, neş­ti­ind că boa­la fără răz­vră­ti­re poa­te adu­ce mîntuire. 
  5. Puteri supra­o­me­neşti, para­nor­ma­le: minuni, vede­nii (ară­tări, lumini, miro­suri) “spi­ri­tu­a­le” – pen­tru bucu­rie trupească. 
  6. Aju­tor de la Hris­tos în toa­te dorinţele. 
  7. Alte cereri după min­tea lumii, cum ar fi “pacea între popoa­re”, împă­ca­rea tutu­ror Bise­ri­ci­lor şi reli­gi­i­lor etc. 

 

 

Cere­ri­le să nu cal­ce porun­ci­le Evan­ghe­li­ei şi ale Bisericii. 



PĂCATE CARE SÎNT IERTATE PRIN SPOVEDANIE, DAR NE OPRESC DE LA ÎMPĂRTĂŞANIE

 

1 Lip­sa rugă­ciu­nii zilnice.

2 Lip­sa pos­tu­lui de mier­curi şi vineri.

3 Nepos­ti­rea în cele patru pos­turi de pes­te an. 

4  Lip­si­rea de la slu­j­be­le Bisericii. 

  1. Scan­da­luri, bătăi, vio­lenţă. Lovi­rea părinţilor.
  2. Fuma­tul şi beţia. 
  3. Ceartă/ură veche, stăruitoare.
  4. Măr­tu­ria mincinoasă. 
  5. Muti­lări (auto­mu­ti­lări), crime.
  6. Dorinţa de sinucidere. 
  7. Res­pon­sa­bi­li­ta­te mora­lă pen­tru sinu­ci­de­rea cuiva. 
  8. Cre­dinţa că te poţi mîn­tui şi fără Hris­tos, Mai­ca Dom­nu­lui, Sfinţii Îngeri, icoa­ne, Evan­ghe­lie, într-un cuvînt, fără Bise­ri­ca Ortodoxă.
  9. Necre­dinţa şi îndo­ia­la în credinţă. 
  10. Rea­ua-cre­dinţă, care pune la îndo­ia­lă pre­da­nia Bise­ri­cii Ortodoxe. 
  11. Lip­sa Bote­zu­lui orto­dox (fără aces­ta nu poa­te fi nici spo­ve­dit, nici împărtăşit).
  12. Tre­ce­rea la altă credinţă. 
  13. Vră­ji­to­rie, fer­me­că­to­rie, ghi­ci­to­rie şi cău­ta­rea lor. 
  14. Cre­dinţa în horo­scop, zod­iac, astro­lo­gie etc. Prac­ti­ci­le vră­ji­to­reşti şi magi­ce, atît “popu­la­re”, cît şi: bio­e­ner­gia, radies­te­zia, yoga, spi­ri­tis­mul, medi­ta­ţia transcen­den­ta­lă, zen-budis­mul, dia­ne­ti­ca, parap­si­ho­lo­gia, hip­no­za, pre­cum şi con­sul­ta­rea celor care le săvîrşesc.
  15. Port de amu­le­te, talis­ma­ne (cua­rţuri, cris­ta­le, şnu­ruri, bră­ţări), pro­tec­toa­re, vindecătoare. 
  16. Jocuri de noroc: robin­go, loto, loz în plic, rule­tă, bri­d­ge, wist, remi, table, cărţi, zaruri şi jocuri meca­ni­ce. Şi jocuri spor­ti­ve: bili­ard, popi­ce şi celelalte. 
  17. Lip­sa desei spo­ve­da­nii, spo­ve­da­nia nesin­ce­ră, incom­ple­tă (ascun­zînd mai ales păca­te­le tru­peşti ruşinoase).
  18. Vizio­na­rea filmelor/spectacolelor erotice/horror/terror.
  19. Mas­tur­ba­rea.
  20. Per­ver­siuni sexu­a­le (rela­ţii orale/anale).
  21. Pedofilie/homosexualitate.
  22. Rela­ţii sexu­a­le fără a fi cunu­nat în Bise­ri­ca Ortodoxă. 
  23. Rela­ţii sexu­a­le cu rude­nii după trup şi după duh. 
  24. Rela­ţii sexu­a­le cu animale. 
  25. Folo­si­rea dife­ri­te­lor meto­de con­tra­cep­ti­ve: anti­con­ce­pţio­na­le, lea­curi, băi, păzi­re, calen­dar, ste­ri­let, avort, pre­zer­va­ti­ve etc. 
  26. Copi­lul mort nebo­te­zat din negri­ja părinţilor. 
  27. Rela­ţii con­ju­ga­le în pos­tu­ri­le mici şi mari, în dumi­nici şi sărbători. 
  28. Ocu­pa­ţie care se împo­tri­veş­te vieţii orto­do­xe: bar, casă de ama­net, bor­del, sex‑shop, strip‑tease, anche­ta­tor la poli­ţie, exe­c­u­tor jude­că­to­resc etc. 
  29. Acto­rie, muzi­că, dans; participare/organizare de spec­ta­co­le şi emi­siuni dis­trac­ti­ve etc. (regie, core­gra­fie, sce­no­gra­fie).

Căci: “Sfinţii Apos­toli afu­ri­sesc pe liri­şti, pe vio­ri­şti, pe jucă­tori şi pe toţi cîn­tă­to­rii din orga­ne, zicînd în aşe­ză­min­te­le lor: «Dacă vre­un băr­bat sau vreo feme­ie care a fost înce­pă­tor de jocuri va veni la cre­dinţă, sau jucă­tor, sau lup­tă­tor în pri­ve­li­ş­te, sau din cei ce cîn­tă din flu­ier, sau chi­ta­ra­giu, sau vio­rist, sau învă­ţă­tor de jocuri, ori să înce­te­ze, sau, de nu, să se lepe­de» (Cart. 8, Cap. 32), adi­că să fie înde­păr­ta­ţi din Bise­ri­că“ (Sfîn­tul Nico­dim Aghi­o­ri­tul, în Hristoitia).

35 Spor­tul. (care vine din şi naş­te gri­ja faţă de trup, sti­mu­la­rea cur­vi­ei, a păre­rii de sine, a tru­fi­ei suc­ce­su­lui şi a cîş­ti­gu­lui, ris­cul sinu­ci­de­rii în cazul spor­tu­ri­lor extre­me: cur­se diver­se, para­şu­tism, alpi­nism, spe­o­lo­gie, cas­ca­do­rie etc.). 

  1. Col­por­taj de publi­ca­ţii sec­ta­re, ere­ti­ce, pornografice. 
  2. Afa­ceri necu­ra­te, din care au rămas oameni înşe­la­ţi, pe dru­muri, în temniţă. 
  3. Favorizare/îndemn la divorţ/avort.
  4. Furt (de la oameni, ori din biserică).
  5. Nepar­ti­ci­pa­rea (mora­lă, mate­ria­lă) la nevo­i­le (sără­cia, boa­la) părinţilor.
  6. Negli­ja­rea nevo­i­lor mate­ri­a­le ale familiei. 
  7. Tra­fic cu dro­guri, femei, arme. 
  8. Neim­pli­ca­rea copi­i­lor în via­ţa orto­do­xă, lip­sa exem­plu­lui cu fap­ta şi cu cuvîntul. 
  9. Par­ti­ci­pa­rea le expe­rienţe gene­ti­ce sau de schim­ba­re a sexului. 
  10. Răpire/sechestrare de persoane. 
  11. Poli­ti­că anar­his­tă, apos­ta­tă, antiortodoxă. 
  12. Pro­fa­na­re de bise­rici, tro­iţe, morminte. 

 

Toa­te aces­tea duc la opri­rea de la Sfîn­ta împăr­tă­şa­nie, cu cano­ni­si­re, între 1 şi 15 ani (care se adună!). 

 

ORICARE DIN PĂCATELE SPOVEDITE ŞI IERTATE, DACĂ SE REPETĂ, SE SPUN DIN NOU LA SPOVEDANIE, PRIMIND UN NOU CANON



CE ESTE EREZIA?

 

 

  1. Aba­te­rea de la sfin­te­le dog­me ale Sfin­tei Bise­rici Ortodoxe. 
  2. Cre­dinţa, păre­rea şi pro­po­vă­du­i­rea că mîn­tu­i­rea nu este doar în Bise­ri­că şi că nu e nevo­ie să fii orto­dox ca să te mîntuieşti. 
  3. Cre­dinţa că – dacă eşti cre­ş­tin, dacă crezi, dacă eşti “reli­gi­os”, cre­din­cios, “mis­tic”, “spi­ri­tu­al” etc., fără a fi orto­dox – te poţi mîntui. 
  4. Cre­dinţa şi măr­tu­ri­si­rea că te poţi mîn­tui (şi) prin “teh­nici”, “asa­ne”, “medi­ta­ţii”, “for­mu­le” (“man­tre”), gno­ză, cunoa­ş­te­re, raţiu­ne, şti­inţe, filo­so­fii, con­cep­te, doc­tri­ne uma­nis­te (ilu­mi­nist-ide­a­lis­te revo­lu­ţio­na­re şi religioase). 
  5. Cre­dinţa şi afir­ma­rea că Hris­tos a fost un “mare învă­ţat“, un “mis­tic”, un “ilu­mi­nat”, un “înţe­lept”, un “guru”, un “ini­ţi­at” cu puteri para­nor­ma­le, ocul­te, vră­ji­to­reşti, un “şef spi­ri­tu­al”, un fel de “mare şaman” venit din “ceruri astra­le”, ori “stră­lu­ci­tă per­so­na­li­ta­te” a uma­ni­tă­ţii, iar nu Însu­şi Dumnezeu-Cuvîntul. 

 

 

 

 

CE ÎNSEAMNĂ A FI ECUMENIST?

 

  1. A cre­de şi a spu­ne că nu con­tea­ză “bise­ri­ca”, reli­gia, cre­dinţa din care faci par­te, că toa­te sînt bune, că toţi avem ace­la­şi “dum­ne­zeu”, dar numit în dife­ri­te chi­puri, după “tra­di­ţii”.
  2. A cre­de şi a spu­ne că Vechiul şi Noul Tes­ta­ment sînt schim­ba­te, răs­tăl­mă­ci­te, fal­si­fi­ca­te, greşit scri­se ori tra­du­se de Sfinţii Părinţi şi de isto­ri­cii Bise­ri­cii, cu sau fără intenţia de a ascun­de ade­vă­rul înşe­lînd pe credincioşi. 
  3. A cre­de şi a spu­ne că Bise­ri­ca nu are, nu cunoa­ş­te şi nu ves­teş­te: ade­vă­rul, mila, pacea, dra­gos­tea, drep­ta­tea etc., aşa cum au fost aces­tea ară­ta­te şi lăsa­te nouă de Hris­tos la vre­mea sa, ci că dim­po­tri­vă, ele sînt nesi­gu­re şi rela­ti­ve în Bise­ri­ca Ortodoxă. 
  4. A cre­de şi a spu­ne că Bise­ri­ca încă nu exis­tă (şi că Bise­ri­ca Orto­do­xă e doar o par­te a “bise­ri­cii ade­vă­ra­te” ce va fi “cîn­d­va”), ci se for­mea­ză în timp, înce­pînd de acum, îna­in­tînd spre vii­tor, prin uri­rea tutu­ror cre­dinţe­lor şi reli­gi­i­lor lumii, cre­ş­ti­ne şi păgî­ne, rămî­nînd însă fie­ca­re cu cre­dinţa sa, ca şi pînă acum, dar sub o con­du­ce­re mondi­a­lă unică. 
  5. A cre­de şi a spu­ne că Bise­ri­ca nu e numai una, ci mai sînt şi alte­le, “surori”: cato­li­că, gre­co-cato­li­că, pro­tes­tan­tă, angli­ca­nă, bap­tis­tă, adven­tis­tă etc., uitînd că, pre­cum un sin­gur Hris­tos exis­tă, o sin­gu­ră Bise­ri­că avem. 
  6. A te ruga, a sluji, a te împăr­tă­şi la un loc cu ere­ti­cii cre­ş­tini (chiar avînd porun­că de la duhov­nic, sta­reţ, episcop). 
  7. A moder­ni­za Bise­ri­ca şi legi­le ei (dog­me, canoa­ne, tra­di­ţii, pra­vi­le şi rîn­du­ieli admi­nis­tra­ti­ve, juri­di­ce, mora­le), prin refor­me înno­itoa­re hotă­rî­te de instanţe civi­le şi bise­ri­ceşti, după min­tea lumii şi împo­tri­va rîn­du­ie­li­lor orto­do­xe lăsa­te nouă de Sfinţii Bisericii. 
  8. A cre­de şi a spu­ne că impor­tant e să “crezi”, să ai “cre­dinţă” – fără a pre­ci­za cum să crezi, ce să crezi, în cine să crezi, ce cre­dinţă să ai – să fii “bun”, “lini­ş­tit”, “paş­nic”, “cumin­te”, “cin­stit”, “har­nic”, “mun­ci­tor” etc., neş­ti­ind că atît ere­ti­cii cre­ş­tini, cît şi păgî­nii au în chip firesc aces­te vir­tu­ţi, fără a fi însă orto­do­cşi, bote­za­ţi în Bise­ri­ca lui Hristos. 
  9. A cre­de, a susţi­ne, a pro­po­vă­dui urmă­toa­re­le înşe­lări dră­ceşti: spi­ri­tism (vor­bi­rea cu morţii), yoga, rei­ki, zen, shiat­su, ki-kong, înte­me­ia­te pe cre­dinţa în reîn­car­na­re, nir­va­na, kar­ma, suflet cos­mic, lumi para­le­le, civi­li­za­ţii extra­te­res­tre, spa­ţii astra­le, pute­rea horo­sco­pu­lui (zod­iac), bio­e­ner­gie şi radiestezie. 
  10. A cre­de şi a prac­ti­ca felu­ri­te auto­vin­de­cări: man­tre, tra­ta­men­te natu­ris­te, ener­gia pal­me­lor, antre­na­rea refle­xe­lor, folo­si­rea cris­ta­le­lor, pie­tre­lor, culo­ri­lor, sune­te­lor, muzi­cii, rîsu­lui, hip­no­zei, sti­mu­la­rea ima­gi­na­ţi­ei, a gîn­di­rii pozi­ti­ve, edu­ca­rea minţii / sine­lui / conş­ti­inţei, sacroterapiei. 
  11. A citi publi­ca­ţii ocul­tist-ere­ti­ce-sata­nis­te, care popu­la­ri­zea­ză cele de mai sus: Biblia orto­do­xă ilus­tra­tă, Cre­dinţa ilus­tra­tă, For­mu­la As, Băr­ba­tul As, Feme­ia As, Maga­zin, Para­nor­mal, Revis­ta feno­me­ne­lor para­no­ma­le, Lumea mis­te­re­lor, Revis­ta mis­te­re­lor, Dracula; 

Pre­cum şi cărţi de felul aces­to­ra: Medi­ci­na isi­has­tă, Gîn­di­rea pozi­ti­vă, Pro­gra­mul Ter­ra, Apo­ca­lip­sa deco­di­fi­ca­tă, Meto­de sfin­te şi cereşti de vin­de­ca­re şi sfînt tra­tat de medi­ci­nă, Calea spre desă­vîrşi­re, OZN-uri de pe celă­lalt tărîm, Feno­me­nul Valen­ti­na, Pute­ri­le gîn­du­lui, Pro­gra­ma­ţi-vă suc­ce­sul, Divi­na iubi­re, Bio­rit­muri, Înde­păr­tea­ză fri­ca, Rezol­va­rea con­flic­te­lor, Rei­ki tra­di­ţio­nal, Yin-yang: secre­te şi reţe­te, Dez­vă­lu­i­rea aurei, Feno­me­nul psi – spi­rit şi des­tin, Psi­ho­me­tria – capa­ci­ta­te para­nor­ma­lă, Feno­me­ne parap­si­ho­lo­gi­ce, Hip­no­za, Tera­pia des­ti­nu­lui, Reîn­car­na­rea într‑o nouă per­spec­ti­vă, Călă­to­rii astra­le etc; 

Cărţi de demo­n­i­za­re a copi­i­i­lor. Cole­cţi­i­le: Poke­mon, Har­ry Pot­ter, Micul vam­pir, Ştrum­fii şi seria Aven­tu­ri­lor baro­nu­lui Mun­cha­u­sen, Bros­cu­ţe­le nin­ja etc.; 

Cărţi fals-orto­do­xe: Epis­to­lia, Visul Mai­cii Dom­nu­lui, Talis­ma­nul, evan­ge­h­li­i­le apo­cri­fe: după Toma, cea Ese­ni­a­nă, Car­tea apo­cri­fă a lui Enoh. 

 A vizio­na fil­me de felul: Stă­pî­nul ine­le­lor, High­lan­der, Fren­ken­ste­in, Secre­te şi dez­vă­lu­i­rii, Extra­te­reş­tri, Vră­ji­toa­re­le din Salem, Dra­cu­la, Cei şap­te gla­di­a­tori, Un înger pen­tru May, For­mu­la mor­ta­lă, Întoar­ce­rea morţi­lor, Zom­bi, God­zi­l­la, Eva­da­re impo­si­bi­lă etc; 

Şi dese­ne ani­ma­te: Omul de tini­chea, Omul păi­an­jen, Bat­man, Fru­moa­sa şi bes­tia, Bros­cu­ţe nin­ja, Vră­ji­to­rul din Oz, Ştrum­fii etc. 

- A cre­de şi a admi­ra “pute­ri­le” mari­lor vră­ji­tori con­tem­po­rani: Gre­go­ri­an Bivo­la­ru, Mihai Doga­ru, Vale­riu Popa, “feno­me­nul” Muda­va, Ana Pri­cop, Desan­ca, Valen­ti­na, Ioan Negrea, Mari­an Zida­ru, Vasi­le Andru, Mario Vasi­les­cu; şi a înşe­la­ţi­lor din Bise­ri­că: pre­ot Vră­ji­to­ru’ (Lite­ni-Sucea­va), pre­ot Daniel Hor­ga (Călu­gă­reni – Sucea­va), pre­ot Gabriel Nicu (Bră­neşti – Ialo­mi­ţa), iero­mo­nah Ghe­la­sie Ghe­or­ghe (Fră­si­nei – Vîl­cea); autori de manu­a­le dră­ceşti: Rudolf Ste­i­ner, Alis­tair Crow­ley, Ali­na Simi­na, Vasi­le Con­stan­ti­ne­scu, Lidia Şle­sar, Vera Pfei­ffer, Maria Kobri­leanski, Ion Ţugui, Toni Vic­tor Mol­do­va­nu, Van­ga, Laza­rev, Ion Mamu­laş, Ruth Ber­ger, Uri Geler, Ted Andrews, doc­tor Sorin Modrea­nu-Banat, Dan D. Far­caş, Flo­rin Ghe­or­ghi­tă, Ion Hoba­na, Para­ma­han­sa Yoga­nan­da, Omra­am Mikha­el Aivanhov, Wen­dy Grant. 

- A cre­de şi a admi­ra pute­ri­le mari­lor “arti­şti magi­cieni”: Joze­fini, David Copper­fi­eld, pre­cum şi altor cir­cari şi fachiri. 

  1. A cre­de şi a spu­ne că toa­te cele pome­ni­te nu sînt ere­zii, nici înşe­lări, ci doar: “ade­văr pri­vit din mai mul­te unghiuri”, “părţi ale ace­lu­ia­şi ade­văr”, “noi moduri de a per­ce­pe ade­vă­rul”, “moş­te­niri cul­tu­ra­le şi etni­ce diferite”. 

 

 

CE ÎNSEAMNĂ A FI ATEU?

 

    • A fi “bun cetă­ţean” (chiar bote­zat orto­dox) în rela­ţia cu fami­lia, rude­le, pre­te­nii, veci­nii, şefii, dar fără a cre­de în Dumnezeu.
    • A fi “instru­it”, “învă­ţat”, “cult”, “savant”, “erou al nea­mu­lui”, “bine­fă­că­tor al soci­e­tă­ţii”, “lup­tă­tor pen­tru feri­ci­rea ome­ni­rii”, dar nu pen­tru Hris­tos, Evan­ghe­lie şi Biserică. 
    • A fi “om de trea­bă”, “edu­cat”, “cin­stit”, “one­st”, “seri­os”, “rigu­ros şi meto­dic”, “har­nic şi pri­ce­put”, “bun gos­po­dar aca­să şi la ser­vi­ciu”, “curat şi ire­proşa­bil în toa­te”, dar fără să te pre­o­cu­pe Hris­tos, Bise­ri­ca, mîntuirea. 
    • A fi “corect”, “punc­tu­al”, “ele­gant”, “manie­rat” şi “res­pec­tu­os” cu tot omul, dar fără a te smeri, con­si­de­rîn­du-te om cu păca­te, vino­vat de mul­te rău­tă­ţi şi cre­zînd în Hristos. 
    • A nu fi deloc cre­din­cios, nici măcar cît păgî­nii, cre­zînd că nu exis­tă decît ceea ce se vede, se aude, se gus­tă, se pipă­ie, căzînd aşa­dar în animalitate. 
Dis­tri­bu­ie:

Lasã un Rãspuns:

Lasă un Răspuns: