Proorociri despre vremurile din urmã (2)

Pro­o­ro­ci­rea Sf. Andrei cel Nebun pen­tru Hristos

Oda­tă liniș­tin­du-se cuvi­o­sul Epi­fa­nie cu cuvi­o­sul Andrei, l‑a între­bat pe aces­ta zicându‑i: “Spu­ne-mi, părin­te, te rog, cum va fi sfâr­și­tul aces­tei lumi și când va fi înce­pu­tul dure­ri­lor? Și cum vor cunoaș­te oame­nii că este aproa­pe sfâr­și­tul lumii și prin ce sem­ne vor fi ară­tă­ri­le? Și cum se va știi că acest oraș, noul Ieru­sa­lim (Con­stan­ti­no­po­lul), și ce se va întâm­pla cu bise­ri­ci­le, sfin­te­le cruci, sfin­te­le icoa­ne și sfin­te­le moaș­te ? Te rog ara­tă-mi, pen­tru că te știu pe tine și pe cei ase­me­nea cu tine. Că a zis Dom­nul Dum­ne­zeu: vouă vi s‑a dat a ști tai­ne­le Împă­ră­ți­ei Ceru­ri­lor, și cu cât mai mult ale lumii.

Iar cuvi­o­sul a zis: “Ascul­tă fiu­le, pen­tru înce­pu­tul dure­ri­lor și sfâr­și­tul lumii și cele­lal­te. În zile­le cele mai de pe urmă, se va ridi­ca la împă­ră­ție din­tre cei săraci și va împă­răți întru mul­tă drep­ta­te. Și vor înce­ta toa­te răz­bo­a­ie­le și va îmbo­gă­ți pe cei săraci și va fi ca în vre­mea lui Noe, iar nu după vicle­șu­gu­ri­le celor de atunci, ci cu liniș­te, și va îmbo­gă­ți pe toți oame­nii. În zile­le ace­lea se vor afla oame­nii în mul­tă pace, mân­când și bând, însu­rân­du-se și mări­tân­du-se și fără de fri­că de răz­boi și nepă­să­tori făcân­du-se la cele pămân­tești. Și pen­tru că nu vor fi răz­bo­a­ie, vor pre­fa­ce săbi­i­le lor în seceri și suli­țe­le lor în fia­re de plug. Și după aceas­ta își va întoar­ce fața sa spre răsă­rit și va smeri pe fiii lui Agar (adi­că pe turci) pen­tru că i‑a urgi­sit pe ei Dum­ne­zeu pen­tru pân­gă­ri­te­le lor fap­te. Și se va ridi­ca împo­tri­va lor împă­ră­ția roma­ni­lor, ca să‑i sur­pe pe ei cu fiii lor cu tot. Și va supu­ne cu foc, și cei căzuți în mâi­ni­le roma­ni­lor vor fi tre­cuți prin foc. Și se va înfi­in­ța Împă­ră­ția Ili­ri­cu­lui, de la Salo­nic până la Alba­nia. Și împă­ră­ția roma­ni­lor va supu­ne Egip­tul, și își va întin­de mâna sa cea dreap­tă pe mare și va îmblânzi pe nea­mul cel plă­vit și va ține împă­ră­ția lui 32 de ani. În vre­mea aces­tei împă­ră­ții nu se va lua bir de la nimeni 12 ani, nici daruri, și se vor zidi sfin­te­le alta­re și se vor înnoi bise­ri­ci­le cele rui­na­te și nu va fi nedrep­ta­te, nici nedrep­tă­ți­tori, nici nedrep­tă­ți­ti, pen­tru fri­ca lui.

Va face pe oameni cucer­nici și bine­cin­sti­tori de Dum­ne­zeu, și pe cei fără de lege și mari tirani îi va omo­rî. În vre­mea aces­tui împă­rat tot aurul ascuns în pământ, cu voia lui Dum­ne­zeu se va da lui. Și atât va fi de mult încât îl vor risi­pi cu lopa­ta în ora­șul lui. Și se vor îmbo­gă­ți cei mari ai lui, și se vor face săra­cii ca împă­ra­ții, și boie­rii vor fi foar­te râv­ni­tori și vor goni pe toți evre­ii din ora­șul Dom­nu­lui și nu se vor alia. Și va înfri­co­șa pe toți oră­șe­nii lui, să nu se afle în ora­șul lui cân­tă­tori cu chi­ta­ra, nici cân­tă­tor din gură și alte uci­ga­șe orga­ne. Le va urî și desfi­in­ța din ora­șul Dom­nu­lui. Și va fi atunci mare bucu­rie și vese­lie, și toa­te bună­tă­ți­le se vor des­chi­de, cele pămân­tești și cele de la mare, ca în zile­le lui Noe, care se bucu­ră în pus­tiu, până ce a venit poto­pul. Și după ce va tre­ce aceas­tă împă­ră­ție, vor înce­pe anii dure­ri­lor. Atunci va răsări un oare­ca­re fiu fără de lege și va împă­răți în acest oraș, și va face cele care nu s‑au făcut de la înce­pu­tul lumii, nici nu se vor mai face. Și dacă va sta la împă­ră­ție, va scoa­te dog­me și va pune legi, ca să se însoa­re tatăl cu fii­ca sa, și fiul cu mama sa, și fra­te­le cu sora sa. Și care nu‑l vor ascul­ta pe el, cu moar­te sil­ni­că vor muri, și care vor muri ast­fel, nepri­mind dog­me­le lui, în ziua Jude­că­ții la a doua veni­re a Dom­nu­lui Dum­ne­zeu și Mân­tu­i­to­ru­lui nos­tru Iisus Hris­tos, se vor rân­dui la un loc cu Sf. Ioan Botezătorul.

Acest împă­rat va însu­ra pe călu­gă­rii de prin mănăs­tiri cu sila. Aceas­tă sil­ni­cie este mai rea decât uci­de­rea. Și acest împă­rat va curvi cu mai­că sa și cu fii­ca sa. Și în vre­mea ace­ea toți vor curvi și vor pri­mi slo­bo­ze­nie de a curvi cu suro­ri­le lor. Și se va sui pân­gă­ri­ciu­nea ca o urâ­ciu­ne îna­in­tea lui Dum­ne­zeu, și va pri­vi spre tot pămân­tul și va porunci tune­te­lor și tră­s­ne­te­lor sale din­tru înăl­ți­me, și va adu­ce mare fri­că. Mul­te ora­șe vor fi arse de foc, și mulți oameni de huie­tul aces­tor înfri­co­șa­te tune­te și de spai­mă mare vor muri rău, și mulți vor arde de foc. Și vai pămân­tu­lui de înfri­co­șa­rea Ato­t­ți­i­to­ru­lui și de acea nemăr­gi­ni­tă urgie și mânie a lui Dum­ne­zeu, cea tri­mi­să în toa­tă lumea, pen­tru că se va pier­de acest împă­rat, și se va da în focul nestins …

Așa­dar, fiul meu Epi­fa­nie, ora­șul nos­tru se va pier­de pen­tru mul­ți­mea rău­tă­ți­lor, și a fără­de­le­gi­lor, de care ți-am spus că vor urma în lume, pre­cum Dom­nul nos­tru Iisus Hris­tos a zis că este înce­pu­tul rele­lor. După aces­tea sfâr­și­tul lumii fiind aproa­pe, pre­cum am mai zis, și după împli­ni­rea vre­mu­ri­lor tutu­ror nea­mu­ri­lor, care la rân­dul lor în dife­ri­te vre­muri au împă­ră­țit, va ridi­ca Dum­ne­zeu și scep­trul isra­e­li­ți­lor (prin Anti­hrist) ca să împă­ră­țeas­că în al șap­te­lea veac spre al optu­lea, pen­tru care a măr­tu­ri­sit pro­o­ro­cul Isa­ia, zicând așa: Va ridi­ca Dum­ne­zeu semn pen­tru pli­ni­rea nea­mu­ri­lor, care au stă­pâ­nit pe oile cele risi­pi­te ale lui Isra­el prin­tre nea­muri. Și va adu­na pe Isra­e­lul cel rătă­cit (adi­că pe evre­ii cei înșe­lați de Anti­hrist) în sfân­ta ceta­te a Ieru­sa­li­mu­lui. Și va fi atunci Isra­el ca și când a ieșit din Egipt, pre­cum măr­tu­ri­seș­te și sfân­tul Ap.Pavel, care zice: “Când se vor împlini vre­mu­ri­le nea­mu­ri­lor, atunci se va mân­tui tot isra­e­lul…” Aces­tea amân­do­uă de mai sus, se unesc cu zice­ri­le Sf. Ipo­lit, care zice des­pre veni­rea lui Anti­hrist, că întâi evre­ii se vor amăgi. Și Dom­nul nos­tru Iisus Hris­tos măr­tu­ri­seș­te aceas­ta, zicând: “Eu am venit întru nume­le Tată­lui Meu și nu M‑ați pri­mit; iar altul dacă va veni în nume­le lui, pe ace­la îl veți pri­mi …”

Așa­dar, îi va adu­na pe toți în ceta­tea Ieru­sa­li­mu­lui, pe care o va da lor, ca să nu mai zică dacă ar fi voit Dum­ne­zeu să ne milu­ias­că pe noi, iarăși locu­ri­le noas­tre ni le-ar fi dat, și era să cre­dem în Hris­tos, și nu era să‑l omorâm pe El, că a iubit mai mult pe nea­muri decât pe noi. Și acum dacă i‑a adu­nat, nu au ce să mai zică. Fiind­că i‑a adu­nat și și-au luat drep­tu­ri­le lor, și iarăși au rămas întru necre­din­ță. Așa­dar înda­tă ce se va ară­ta Anti­hrist, vor cre­de în el, după cum a zis Domnul.