Douã Rugãciuni cãtre Sfântul Dimitrie cel Nou

1.
Mare muce­ni­ce Dimi­trie, izvorâ­to­ru­le de mir, cel care ai ruşi­nat păgâ­nă­ta­tea, ple­cân­du-ne genun­chii îna­in­tea ta, ne rugăm ţie cu umi­linţă: Tu, cel care stai îna­in­tea lui Hris­tos, vin­de­că-ne prin rugă­ciu­nea ta de pati­mi­le sufle­teşti şi tru­peşti care ne apa­să! Lumi­nea­ză-ne sufle­te­le moleşi­te de păca­te, tu, cel care te-ai lup­tat cu tăria Duhu­lui pen­tru ade­ve­ri­rea cre­dinţei adevărate!

Fereşte-ne,sfinte, prin iubi­toa­rea ta mij­lo­ci­re, de ori­ce întâm­plări rele: de boli, de nepu­tinţe, de potop, de foc, de cutre­mur, de vra­j­bă, de lip­suri, de răz­bo­i­ul din­tre noi, de vră­j­ma­şii văzu­ţi şi de cei nevă­zu­ţi şi de toa­te pri­mej­di­i­le, ca să ne învred­ni­cim şi noi, păcă­toşii, în vea­cul ce va să fie, ca împre­u­nă cu tine şi cu toţi sfinţii, să‑L slă­vim cu bucu­rie pe Dum­ne­zeu şi să deve­nim păr­ta­şi vieţii veş­ni­ce. Amin!

2.
O, Prea Cuvi­oa­se Părin­te cine va putea spu­ne după cuvi­inţă, mulţi­mea oste­ne­li­lor, a dure­ri­lor şi a tru­de­lor tale cele mari? Ci cu rugă­ciu­ni­le tale către Dum­ne­zeu, cele bine pri­mi­te prin darul Sfânt, mij­lo­ceş­te nouă că să ne învred­ni­cim a tre­ce cu les­ni­cios pas, pun­tea cea îngus­tă de pe înfu­ri­a­tul val al nevo­inţe­lor celor mai pre­sus de fire, care se oste­nesc asu­pra noas­tră; şi lău­dând aju­to­rul tău să câş­ti­găm îndrăz­ni­re în cea­su­ri­le cele de pri­mej­die ale aces­tei vieţi, dim­pre­u­nă cu che­ză­şia moş­te­ni­rii vieţii de vecii.

Apă­ră­to­ru­le al nos­tru din nevoi, pen­tru lucra­rea de mul­te minuni lau­de de mulţu­mi­ri adu­cem ţie, noi, nevred­ni­cii; şi că cel ce eşti minu­nat şi prea­mi­los­tiv, izbă­veş­te-ne pe noi din toa­te nevo­i­le ca să cân­tăm ţie : Bucu­ră-te, faca­to­ru­le de minuni, Sfin­te Părin­te Dimi­trie ! Aliluia

Sfin­te Dimi­trie, pe noi pe toţi izbă­veş­te-ne, care cu evla­vie îţi adu­cem aces­te cân­tări de lau­dă, de cere­re şi de mulţumire.
Amin.