Taina Sfântului Maslu

7) TAINA SFANTULUI MASLU

Este a sap­tea Tai­nă a Bise­ri­cii în care, prin rugă­ciu­ni­le pre­o­ti­lor si unge­rea cu unt­de­lemn sfin­tit a păr­ti­lor însem­na­te ale tru­pu­lui, cre­din­cio­sii dobân­desc vin­de­ca­rea de boli­le tru­pes­ti si sufletesti.

Aceas­tă Tai­nă a fost insti­tu­i­tă de însu­si Mân­tu­i­to­rul când a tnmis pe sfi­in­tii apos­toli la pro­po­vă­du­i­re, zicân­du-le : «Celor ce vor cre­de, aces­te sem­ne vor urma: în nume­le Meu, demoni vor izgo­ni, pes­te cei bol­navi îsi vor pune mâi­ni­le si se vor face sănă­to­si» (Mar­cu XVI, 17—18). Sfin­tii apos­toli au prac­ti­cat Tai­na Sfân­tu­lui Maslu chiar de la pri­ma lor pro­po­va­du­i­re : «Si sco­teau multi demoni si ungeau cu unt­de­lemn pe multi bol­navi si‑i vin­de­cau» (Mar­cu VI, 13).

Urmând apos­to­li­lor, epi­sco­pii si pre­o­tii au săvâr­sit si ei aceas­tă Sfân­tă Tai­nă, cum ne ara­tă sfân­tul Iacob : «Este cine­va bol­nav între voi ? Să che­me pre­o­tii Bise­ri­cii si ei să se roa­ge pen­tru el, ungandu‑l cu unt­de­lemn, în nume­le Dom­nu­lui. Si rugă­ciu­nea cre­din­tei va mân­tui pe cel bol­nav si Dom­nul il va ridi­ca, si de va fi făcut păca­te se vor ier­ta lui (Iacob V 14—15).

Sfân­tul apos­tol Iacob nu face bol­na­vi­lor acest îndemn ca venind doar din par­tea sa ; el gră­ies­te toc­mai des­pre lucra­rea sfân­tă încre­din­ta­tă sfin­ti­lor apos­toli de către Mân­tu­i­to­rul Iisus Hris­tos, lucra­re săvâr­si­tă de ei în tot locul si la tot cre­din­cio­sul care avea tre­bu­in­tă de harul lui Dum­ne­zeu pen­tru vin­de­ca­rea sa. Tai­na Sfan­tu­lui Maslu se săvâr­seste, de regu­lă, la patul bol­na­vu­lui; în res­tul cazu­ri­lor, în biserică.

Sfân­tul Maslu este deci Tai­na care, prin rugă­ciu­ni­le pre­o­ti­lor si prin unge­rea tru­pu­lui cu unt­de­lemn sfin­tit, împăr­ta­seste cre­din­cio­su­lui harul lui Dum­ne­zeu pen­tru tămă­du­i­rea boli­lor tru­pes­ti si sufle­tes­ti, pen­tru ier­ta­rea paca­te­lor si pen­tru întă­ri­rea sufletului.

Par­tea văzu­tă a Sfân­tu­lui Maslu con­stă din rugă­ciu­nea ros­ti­tă de sap­te ori pen­tru vin­de­ca­rea bol­na­vu­lui de nepu­tin­ta tru­peas­că si sufle­teas­că; din unt­de­lem­nul sfin­tit de pre­o­tii slu­ji­tori ai Tai­nei si unge­rea cu el de sap­te ori a tru­pu­lui bolnavului.

Urmă­ri­le Sfân­tu­lui Maslu sint vin­de­ca­rea de boli­le tru­pes­ti si sufle­tes­ti si ier­ta­rea păca­te­lor pe care bol­na­vul ar fi uitat să le măr­tu­ri­seas­că la Sfân­ta Spovedanie.

Săvâr­si­to­rii Sfan­tu­lui Maslu sunt pre­o­tii, pen­tru că Sfân­tul Iacob zice: «să che­me pre­o­tii Bise­ri­cii» — iar nu pre­o­tul. Rân­du­ia­la slu­j­bei este întoc­mi­tă pen­tru sap­te pre­o­ti; însă o pot face si cinci trei sau cel putin doi preoti.

Sfân­tul Maslu poa­te fi pri­mit nu numai o sin­gu­ră dată si nici numai de cel aflat în pra­gul mor­tii, ci ori de câte ori cre­din­cio­sul se sim­te îngre­u­iat din pri­ci­na boli­lor sau păcatelor.

RUGĂCIUNE

Doam­ne Iisu­se Hris­to­a­se, Dum­ne­ze­ul nos­tru, pri­mes­te sme­ri­ta mea rugă­ciu­ne pen­tru ier­ta­rea păca­te­lor mele si, ca un îndu­rat, cu dreap­ta Ta cea ato­tpu­ter­ni­că, sti­in­ge-mi focul ce m‑a cuprins, înce­tea­ză-mi boa­la si, cu milos­ti­vi­rea Ta, ridi­că-mă din patul dure­rii, întru sla­va nume­lui Tău. Că Tu esti doc­to­rul sufle­te­lor si al tru­pu­ri­lor noas­tre, Hris­to­a­se Dum­ne­ze­u­le, si Tie sla­vă înăl­tăm, Tată­lui si Fiu­lui si Sfân­tu­lui Duh, acum si puru­rea si în vecii veci­lor. Amin.